La două săptămâni după petrecerile “oficiale” de Revelion, este sărbătoare şi pentru ortodocşii de rit vechi. Aceştia sărbătoresc trecerea în noul an în noaptea din 13 spre 14 ianuarie, după calendarul Iulian.
Credincioşii creştini de rit vechi fac parte din biserici ortodoxe care nu au preluat calendarul Iulian îndreptat, precum şi de creştinii care nu au acceptat îndreptarea calendarului de către bisericile din care făceau parte. Pentru sârbi, ucraineni, ruşi şi lipoveni, această noapte înseamnă mese întinse până la ziuă, muzică şi multă veselie.
În satele din Republica Moldova, obiceiurile de Anul Nou sunt păstrate cu sfinţenie. Cete de tineri colindă uliţele satului şi pocnesc din bice. Aceştia merg cu uratul din casă în casă cu tălăngi şi buhaiuri pentru un an mai roditor şi mai îmbelşugat.
Apoi, flăcăii încing şi dansul căluţilor, pentru ca gospodăriile să fie protejate în anul care vine. Obiceiul de a ura în prag de An Nou datează din cele mai vechi timpuri. Tinerii colindă în ultimele zile ale anului prin sat şi fac urări pentru fertilitatea pământului şi belşugul gospodăriei.
Potrivit tradiţiei, flăcăii din comună, îmbrăcaţi în haine tradiţionale şi purtând măşti care întruchipează diferite figuri mitologice, cântă şi dansează pentru a întâmpina Noul An cu voie bună.
Se păstrează obiceiul de a se prepara unele mâncăruri speciale pentru sărbători: clătite cu brânză şi carne, vărzări, cozonaci, cârnaţi şi sarmale.
Obiceiuri şi tradiţii de Anul Nou pe stil vechi
O veche tradiţie în comunităţile sârbeşti din Timişoara spune că cei care se lasă acoperiţi înainte de miezul nopţii de fustele ţigăncilor vor avea noroc tot anul. Desigur, în schimbul norocului pe un an, ţigăncile solicită răsplata în bani.
Sârbii din Banat obişnuiesc să spargă de podea paharele din care au băut prima şampanie în Noul An, ei fiind convinşi că astfel vor fi sănătoşi tot anul.
Ruşii din Galaţi mai păstrează încă obiceiul unor mâncăruri tradiţionale de sărbători: un fel de clătite cu brânză sau cu carne, vărzari, piroşte, găluşti din aluat, cu interior de carne tocată, fierte în apă cu sare. În rest, şi rusoaicele pregătesc de sărbători cozonac, cârnaţi şi sarmale.
