* Noul tehnician al roş-alb-albaştrilor îşi spune concluziile de după primul meci la conducerea echipei într-un interviu acordat „Vieţii libere” * „Lucrurile se vor schimba când intră în echipă toţi jucătorii veniţi recent la echipă”, afirmă antrenorul aflat de doar câteva zile în postura de gălăţean
Tibor Selymes a preluat oficial echipa gălăţeană luni, iar a doua zi a şi avut primul meci oficial, cel din deplasare cu CF Brăila din Cupa României. N-a avut parte de un debut liniştit, trebuind să încerce să gestioneze un joc foarte slab în prima repriză al echipei pe care nu apucase să o cunoască. A reuşit ca la final să aibă satisfacţia rezultatului, victorie cu 1-0, dar şi destule griji pentru perioada imediat următoare.
- În prima repriză a meciului de la Brăila gesturile dumneavoastră de nemulţumire au fost aproape continue, v-a speriat ce aţi văzut la primul contact concret cu echipa?
- Nu mi-a plăcut deloc cum am început jocul, am făcut o repriză foarte proastă şi normal că nu aveam de ce să fiu mulţumit. Nu e vorba de atitudinea jucătorilor ci de faptul că nu am avut curaj, nu am jucat ce am vorbit înainte. A fost teamă de a ieşi spre poartă, de a juca să câştigi duelurile...
- Cam în cât timp credeţi că puteţi elimina aceste probleme?
- În primul rând echipa trebuie să se pună la punct din punct de vedere fizic, pentru că aici avem probleme, apoi avem de muncă şi la organizarea jocului. Nu o să fie uşor, dar sunt băieţi receptivi. Mai avem şi trei-patru jucători pe care profesorul (n.r. – Ionel Tămăşanu, preparatorul fizic) îi aduce la un potenţial fizic optim şi vor intra în echipă, iar atunci lucrurile se schimbă un pic.
- La preluarea echipei aţi spus că mai vreţi unul – doi jucători, puteţi spune pentru ce compartiment îi doriţi?
- Încercăm să mai aducem jucători de valoare, cu experienţă, pentru că avem nevoie de aşa ceva. Pentru a avea un lot bun trebuie să aduci cam în fiecare compartiment, să vedem ce se poate face în acest sens.
- Aţi venit la un club cu probleme, se stă rău atât financiar cât şi sportiv, în clasament, cum de aţi acceptat oferta la o echipă cu o astfel de situaţie?
- Nu m-a speriat această situaţie. Am acceptat pentru că Oţelul este o echipă de tradiţie şi trebuie să rămână în prima ligă. Putem rămâne, cu o organizare mai bună din toate punctele de vedere.
- V-aţi specializat în ultima vreme pe echipe cu probleme...
- Aici, la Oţelul, este ceva în plus, un aspect pe care l-am lămurit de la bun început cu Ovidiu (n.r. Burcă, managerul sportiv al clubului) şi Cristi (n.r. – Munteanu, team-manager). Mă lasă să lucrez, îmi dau timp, pentru că altfel nu poţi să-ţi pui amprenta pe o echipă. E important să aibă încredere şi răbdare.
"În Liga I se schimbă antrenorii după cinci etape"
- Până acum nu prea aţi apucat să antrenaţi o echipă mai mult de un an, care ar fi explicaţia?
- În România, în ultima perioadă nu ştiu dacă sunt mai mult de doi antrenori care să stea mai mult de un an şi un pic la o echipă, dacă nu greşesc, doar Reghe la Steaua şi cu Dulca la Mediaş. În rest, din cinci în cinci etape se schimbă antrenorul, este greu să ai continuitate în România. La Oţelul sunt oameni de fotbal în conducere care ştiu că nu poţi să faci peste noapte performanţă şi cred că aici pot să am o perioadă mai lungă la dispoziţie.
- De la suporteri vă aşteptaţi să aibă răbdare cu dumneavoastră? De regulă nu prea au.
- Trebuie şi ei să aibă răbdare, au văzut ce înseamnă asta în cazul lui Dorinel (n.r.- Dorinel Munteanu, campion cu Oţelul în 2011). În primele luni a avut şi el probleme cu spectatorii, am înţeles că îi strigau mai toţi să plece, iar apoi a câştigat campionatul. Avem nevoie să vină cât mai mulţi la meciuri şi să ne susţină.
"Un antrenor dedicat munceşte cam toată ziua"
- Toţi cei care aţi fost jucători în „Generaţia de Aur” şi apoi v-aţi apucat de antrenorat aveţi mai mereu o etichetă comună: „o mentalitate nouă”. Ce înseamnă asta, ce vă caracterizează?
- În primul rând, nu ne-am bătut joc de munca pe care am făcut-o, atât ca jucători cât şi apoi ca antrenori. Trebuie să fii profesionist ca să faci performanţă, altfel n-ai cum.
- Ce înseamnă munca unui antrenor cu o astfel de mentalitate?
- Desigur, mult mai mult decât să-şi faci antrenamentul şi să pleci. Trebuie să-şi planifici antrenamente pe cicluri de câteva săptămâni. Ai jucat un meci, urmează să-l analizezi şi să discuţi cu sportivul, unde am greşit, unde am făcut bine... Apoi, începi să munceşti pentru meciul următor, să studiezi adversarul, practic este vorba cam de 10 ore pe zi dacă eşti dedicat acestei profesii.
- În încheiere, aveţi vreun mesaj pentru suporterii Oţelului?
- Să aibă răbdare şi să vină în număr cât mare la meciuri, pentru că avem nevoie mare de ei. Fără ei, fotbalul nu există.
Tibor Selymes – carte de vizită
Are în palmares 46 de meciuri jucate în echipa naţională, cu care a jucat la turneele finale ale Campionatului Mondiale din 1994 și 1998. Şi-a început cariera de antrenor în Ungaria, la FC Sopron, în 2005. După doi ani a revenit în ţară, ca principal la Liberty Oradea, unde a stat două sezoane. A trecut apoi la Sportul Studenţesc (august 2009), cu care a reuşit promovarea în prima ligă, iar în septembrie 2010 a preluat pe Astra. Din această postură, a contribuit indirect la câştigarea titlul de campioană de către Oţelul Galaţi în sezonul 2010-2011 prin două rezultate de egalitate obţinute împotriva contracandidatelor echipei gălăţene la primul loc: Poli Timişoara – Astra 2-2 (6 aprilie 2011) şi Astra – FC Vaslui 1-1 (9 mai 2011, cu gol marcat în prelungiri de echipa antrenată de Selymes.
Au urmat perioade scurte la Tg. Mureş, din nou Astra şi Dinamo II. A revenit în prima ligă în vara lui 2013, la Săgeata Năvodari, unde a stat jumătate de an, apoi a preluat o echipă modestă din Ungaria, Kaposvári Rákóczi, cu care nu a putut evita retrogradarea din prima ligă.
