Corina Dobre

Corina Dobre

Pentru că municipalitatea dă semnale că îşi doreşte să pună cruce termoficării, din cauza costurilor uriaşe generate de reţeaua învechită, pierderile din sistem şi numărul tot mai redus de consumatori, Consiliul Judeţean se pregăteşte să monteze centrale termice instituţiilor pe care le are în subordine, încă dependente de energia termică furnizată de autorităţi.

În şedinţa de ieri a aleşilor judeţeni, în care a fost aprobat bugetul CJ pentru anul 2017, consilierii au alocat aproximativ 150.000 de lei pentru o serie de studii de fezabilitate şi proiecte necesare derulării unor investiţii în sisteme alternative de încălzire. „În momentul de faţă, nu ştiu cert dacă vor fi debranşate de la sistemul centralizat, dar ca măsură de prevenţie facem studiile de fezabilitate şi, dacă Consiliul Local va decide să debranşeze instituţiile, atunci să fim pregătiţi pentru că până la prima rectificare de buget, din luna iunie, nu am mai fi putut aloca aceşti bani”, a precizat Costel Fotea, preşedintele CJ. Printre instituţiile care ar urma să beneficieze de centrale termice, în cazul renunţării la sistemul centralizat, se numără Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii, Muzeul de Artă Vizuală, Lapidariumul Muzeului de Istorie, o clădire a Protecţiei Copilului, în care sunt găzduiţi copii, dar şi Şcoala Specială „P.P. Neveanu”.

În ceea ce priveşte bugetul Consiliului pentru acest an, şeful CJ a precizat că aproximativ 20 la sută din bani sunt prevăzuţi pentru investiţii, procentul putând să depăşească 50 la sută, graţie unor proiecte ce vor fi derulate cu finanţare europeană. „Cele 260 de milioane de lei sunt împărţite în felul următor: în jur de 20 la sută pe investiţii, 20 la sută pe salarii şi restul, de aproximativ 60 la sută, pe bunuri şi servicii, mici reparaţii. Cei 20 la sută alocaţi pentru investiţii vor creşte în cursul anului pentru că vor veni finanţări europene. Îmi doresc ca acel 20 la sută să se transforme în 50 la sută, poate chiar mai mult”, a adăugat Costel Fotea.

Pe lângă reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, CJ a prevăzut pentru acest an mai multe investiţii în sănătate, asupra cărora vom reveni.

În luna iunie, cel târziu, podul va fi scos la licitaţie, a anunţat prim-ministrul Sorin Grindeanu. Investiţia, potrivit guvernanţilor, se ridică la 500 de milioane de euro.

Studiul de fezabilitate al mult promisului pod peste Dunăre este aproape finalizat, iar proiectarea şi lucrările de execuţie vor fi scoase la licitaţie în perioada mai-iunie, a declarat, la finele săptămânii trecute, premierul Sorin Grindeanu, aflat într-o vizită la Tulcea, alături de Liviu Dragnea, miniştrii Transporturilor, Dezvoltării şi o serie de parlamentari. „Este prins în Master Plan şi, în perioada imediat următoare, se va termina studiul de fezabilitate. Ministrul Transporturilor ne-a spus, astăzi (vineri, 24 martie - n.r.), că documentaţia este spre finalizare şi că, undeva în mai-iunie, proiectarea plus execuţia vor fi ridicate pe SEAP, astfel încât să facem paşi importanţi (…) E în valoare de aproape 500 de milioane de euro. Fiind parte a Master Planului, aşa cum vă spuneam, ritmul acesta sper să fie menţinut şi, oricum, urmărim ca documentaţiile să fie finalizate, cu termene clare, astfel ca acest angajament de mai-iunie, de lansare spre licitaţie, de ridicare pe SEAP, să fie îndeplinit”, a anunţat Grindeanu, conform conferinţei de presă, transcrisă şi postată pe site-ul Guvernului.

„Ştiu că se discută de mult timp de această investiţie, diferenţa este că acum avem şi banii necesari. Aşadar, sper din tot sufletul că în curând să înceapă procedurile de licitaţie”, a spus şi Liviu Dragnea, citat de România Liberă.

Lucrările, de anul viitor?

Parlamentarul de Galaţi Ionel-Daniel Butunoi, preşedintele Comisiei pentru transporturi şi energie a Senatului, ne-a declarat că lucrările ar putea fi demarate anul viitor. Potrivit acestuia, în proiect vor fi prevăzute, pe lângă construcţia podului peste Dunăre, şi conexiunile rutiere cu Dobrogea. Fondurile necesare realizării acestei investiţii vor fi asigurate prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, deşi, iniţial, s-a luat în calcul ca acesta să fie finanţat prin Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară - ITI Delta Dunării, care are la dispoziţie un buget de un miliard de euro, conform datelor făcute publice de ministrul Dezvoltării Regionale, Sevil Shhaideh.


Apă Canal a anunţat că, miercuri, 29 martie, în intervalul 9,00 - 15,00, reprezentanţii societăţii Gendav vor executa o serie de lucrări pe strada Cuza pentru montarea unei conducte pe tronsonul cuprins între străzile Enescu şi Fraternităţii, motiv pentru care alimentarea cu apă potabilă va fi întreruptă pentru cei care locuiesc pe strada Cuza. Gălăţenii care locuiesc pe strada amintită (la numerele 2-30) nu vor beneficia de apă rece timp de şase ore.


Investiţia, care va genera 315 noi locuri de parcare în zonă şi pentru a cărei construcţie Consiliul Judeţean va pune la bătaie peste şapte milioane de lei, va fi supusă votului aleşilor judeţeni, în şedinţa de astăzi.

„Parcarea propusă se află în incinta Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” şi este ocupată de spaţii verzi neamenajate, plantate cu arbori/arbuşti şi un drum de acces de pe care se va realiza accesul în construcţia propusă. Investiţia propusă presupune o construcţie nouă demisol şi parter (D+P), având funcţiunea principală: parcare supraetajată ce va asigura parcarea de 315 autoturisme. Soluţia propusă prevede realizarea unei parcări organizată pe seminivele la care circulaţia autoturismelor se realizează în doua benzi de circulaţie, iar comunicarea pe verticală este asigurată de rampe carosabile dispuse simetric faţă de accesul principal. Clădirea parcării propuse este de formă dreptunghiulară cu dimensiunile maxime în plan de 83,60m x 47,90m. Parcarea va avea două niveluri supraterane cu locuri dispuse pe tronsoane paralele”, arată expunerea de motive a proiectului de hotărâre.


Sprijinul oferit social-democraţilor gălăţeni, încă de la alegerile locale, de către UNPR-ul condus de Eugen Chebac, nu a rămas nerecompensat. Fostul deputat a devenit, de curând, cu sprijinul PSD, membru în Consiliul de Administraţie al AFDJ Galaţi.

Chiar dacă în mediul politic se vehicula că Eugen Chebac şi-ar fi dorit funcţia de prefect, fostul parlamentar a ajuns până la urmă în una dintre cele mai râvnite regii de către membrii de partid.

Chebac (65 de ani) a absolvit, în 1979, Institutul de Marină Constanţa, iar, înainte de a deţine funcţii alese şi de a activa în cadrul unor companii private, a fost ofiţer maritim internaţional al Navrom Constanţa (1979-1982), inginer Serviciu Exploatare Nave la Flota IV Galaţi (1982-1999), dar şi reprezentant în ţară şi străinătate al Companiei Maritime Române (1989-1999).

"Ce credeţi că o să facă? O să ne găsească nod în papură, ca să colecteze bani la buget. Suntem toţi disperaţi. O să scape cine o să poată sau cine o să aibă o uşă deschisă pe undeva. Nu sunt bani şi o să ne aplice nouă amenzi, ca să aibă de unde colecta. Asta este cea mai sigură formă de a aduna bani la buget", se plângea, zilele trecute, patroana unui magazin de cartier.

De mai bine de o săptămână, printre micii comercianţi se zvoneşte că, în curând, ANAF va începe să pună „biciul” pe ei, oamenii aflând, din surse numai de ei ştiute, că se pregătesc mai multe controale de amploare în oraş. Scopul este, spun micii comercianţi, de a aduna cât mai mulţi bani la bugetul statului, pentru a acoperi promisiunile PSD din campania electorală.

De la începutul anului, Guvernul a majorat salarii şi pensii, a redus sau eliminat o serie de taxe şi promite, în continuare, măriri de lefuri (în unele cazuri cu până la sută la sută) pentru angajaţii din sectorul bugetar. Organismele internaţionale lansează tot mai multe semnale de alarmă şi avertizează, prin vocea Comisiei Europene şi, mai nou, a Fondului Monetar Internaţional, că România riscă să se confrunte cu o nouă criză economică, în condiţiile în care există îngrijorări că măsurile adoptate de Guvern vor creşte deficitul şi vor destabiliza economia (şi-aşa bazată în mare parte pe consum).

Ministrul Finanţelor, gălăţeanul Viorel Ştefan, pare a fi cam singurul din coaliţia de la guvernare care nu este îmbătat de populism, spre nemulţumirea lui Liviu Dragnea şi a apropiaţilor săi, şi-şi cântăreşte cu mare atenţie fiecare propoziţie pe care o lansează în spaţiul public. Sunt convinsă că este îngrijorare mare la Ministerul Finanţelor. Dovadă şi poziţia ministrului, care a anunţat reduceri de cheltuieli, în cazul în care România va depăşi ţinta de deficit.

În condiţiile în care economia ţării este mai degrabă bazată pe consum, iar tot mai multe firme dau semnale că îşi doresc restrângerea activităţii, de unde va avea Guvernul bani să onoreze promisiunile PSD? Vor ajunge micii comercianţi şi şoferii, aşa cum se tem, vaci de muls pentru pomeni?


Nu mai puţin de 65 de blocuri din cartierul Aurel Vlaicu vor rămâne, joi, 23 martie, fără apă rece, din cauza unor lucrări pentru montarea unor conducte la intersecţia străzilor Tecuci şi Anghel Saligny.

Timp de jumătate de zi, între orele 8,00 şi 22,00, apa potabilă va fi sistată pentru blocurile O1, O2, O3, O4, O5, O6, O7, O8, N4, N5, N6, N7, N8, N3A, N3B, S6C, S6B, S6A, M1A, M1B, C1, C2, C2B, C3A, C3B, C4, C4A, C5A, C5B, C5C, C6, C6A, C6B, C6C, C6D, C7, C8, C8A, C8B, C9, C10, C11, C12, C13, C14, C15, I5, H1, H2, H3, H4, D1, D2, D2A, D3, D4, D5A, D5B, D5E, D5C, D5D, D8, D9, F şi A2.

"Lucrările fac parte din obiectivul de investiţii “Modernizare strada Tecuci, tronson cuprins între strada 1 Decembrie 1918 şi strada Traian”. Pentru execuţia acestor lucrări, Tancrad a solicitat sistarea apei, lucrările fiind imposibil de executat în alte condiţii", au transmis reprezentanţii Apă Canal.

A declarat city managerul Marius Humelnicu, la dezbaterea publică de săptămâna trecută. Reprezentantul Primăriei a precizat că "într-adevăr, va fi o problemă socială cu privire la domnii de la Calorgal. Nu vom închide însă această societate, ci o optimizăm şi o rentabilizăm. Centralele pe care le vom monta la unităţile de învăţământ vor avea nevoie de mentenanţă şi avem destule unităţi de învăţământ în aşa fel încât să putem să păstrăm un număr de oameni".

Angajaţii care nu vor fi păstraţi în noua Calorgal vor merge la alte societăţi din subordinea municipalităţii, a spus directorul Marian Alexandru, care a declarat că a primit asigurări în acest sens din partea primarului Ionuţ Pucheanu. "Avem asigurări din partea domnului primar că această forţă de muncă va fi absorbită de către alte societăţi. Calorgal nu se poate susţine singură, la acest număr de salariaţi. Dacă nu ar fi Primăria, Calorgal ar muri. Prin reorientarea activităţii Calorgal, începem să atragem surse de venituri din alte activităţi, printre care prestări de servicii", a declarat Marian Alexandru.

Întrebat de ce a mai operat angajări în aceste condiţii, întrucât, în ultimele circa două luni, au fost angajate câteva zeci de persoane, directorul Calorgal a afirmat: "Am făcut 27 de angajări în urma unei inspecţii făcute de ITM. Mecanicii mei de tură mergeau seara singuri şi mi-au pus în vedere că dacă nu dublez tura mă amendează. Mi-au dat avertisment şi mi-au trasat aceste sarcini".

 

 

Reprezentanţii Primăriei, ai Electrocentrale (CET) şi ai ArcelorMittal se vor întâlni, zilele acestea, pentru a lua o decizie cu privire la apa caldă furnizată populaţiei în sistem centralizat. În timp ce municipalitatea îşi mai doreşte un parteneriat pentru cel mult două luni,  nefiind dispusă să plătească sume colosale pentru pierderi de până la 90 la sută în sezonul cald, conducerea CET a dat de înţeles că ArcelorMittal ar agrea un parteneriat pe şase luni, aşa cum s-a întâmplat în ultimii doi ani. „Am ajuns la concluzia că am dori să mai continuăm încă o lună sau două, din acest moment. Din discuţia pe care am avut-o cu dumneavoastră (Sinan Mustafa, administratorul special al CET n.r.) am înţeles că nu ar dori (ArcelorMittal n.r.) un acord pe o perioadă atât de scurtă şi şi-ar dori până în toamnă, pentru următoarele şase luni. Vă spun de pe acum, nu m-aş înhăma la a intra într-un parteneriat pe şase luni, pentru că nu ştim ce facem. S-ar putea să luăm decizia să închidem. Ştiţi că mare parte a costurilor se generează pe timpul verii. Nu putem să ne mai asumăm nişte costuri atât de mari, care, din calculele noastre, se ridică la 2,5 milioane de lei pe lună”, i-a spus primarul Ionuţ Pucheanu lui Sinan Mustafa, directorul general şi administratorul special al CET, la dezbaterea publică de vineri.

Gălăţenii cu datorii la întreţinere sau la bugetul local nu vor primi ajutor financiar pentru a-şi monta un sistem individual pentru producerea căldurii şi apei calde.

În cazul în care Consiliul Local va decide să îngroape definitiv sistemul centralizat de termoficare, aşa cum pare că se va şi întâmpla, gălăţenii vor primi din partea municipalităţii un ajutor financiar în valoare de 2.700 de lei pentru a-şi achiziţiona un echipament de încălzire. Anunţul a fost făcut la dezbaterea de ieri, de către primarul Ionuţ Pucheanu, care a prezentat criteriile pe care gălăţenii trebuie să le îndeplinească pentru a primi cele 2.700 de lei. De precizat este că beneficiarii sunt familiile sau persoanele singure care au utilizat, în sezonul rece 2016-2017, energie termică furnizată în sistem centralizat şi care se vor debranşa după data de 1 aprilie (fără a mai achita vreo taxă în acest sens!).

Banii nu ajung la oricine

Ajutorul financiar gândit de conducerea Primăriei se acordă doar persoanelor singure care au un venit net mediu lunar de până în 2.500 de lei, familiei formată din doi membri, care are un venit net mediu lunar pe membru de până în 2.000 de lei, celei formată din trei membri, care are un venit net mediu lunar pe membru de până în 1.700 de lei şi familiei cu patru sau mai mulţi membri, care are un venit net mediu lunar pe membru de până în 1.450 de lei. Totodată, potrivit primarului Ionuţ Pucheanu, de ajutorul financiar acordat de municipalitate nu vor beneficia gălăţenii cu datorii la întreţinere sau la bugetul local.

Actele de care veţi avea nevoie

Conform documentelor prezentate, ieri, de către reprezentanţii Primăriei, dosarul celor care îndeplinesc condiţiile de mai sus trebuie să cuprindă următoarele acte: copie după actul de identitate al proprietarului/coproprietarului imobilului şi a celorlalţi membri ai familiei (cu acelaşi domiciliu), copie a actului de proprietate a imobilului, dar şi o adeverinţă eliberată de asociaţia de proprietari cu privire la suma datorată cu titlu de întreţinere şi utilităţi (apă, gunoi) la data depunerii cererii, cu menţiunea pe propria răspundere, dacă există sau nu restanţe, precum şi situaţia plăţilor către furnizorul de energie termică. În dosar se vor regăsi de asemenea o adeverinţă de la Calorgal care să ateste că solicitantul era branşat la sistemul centralizat de termoficare la data de 1 aprilie şi o adeverinţă de la Distrigaz Sud Reţele (Engie) care să confirme că solicitantul nu este racordat la gaze pentru asigurarea încălzirii. Totodată, dosarul va trebui să cuprindă şi certificatul de atestare fiscal pentru persoanele fizice privind impozitele, taxele locale şi alte venituri ale bugetului local, eliberat în luna curentă depunerii solicitării, adeverinţe privind veniturile realizate de către titularul solicitării şi membrii familiei cu acelaşi domiciliu, dar şi angajamentul prin care beneficiarul se obligă să prezinte, în termen de 30 de zile de la data acordării ajutorului financiar, documente (facturi, chitanţe) prin care se dovedeşte faptul că suma încasată a fost cheltuită în scopul în care a fost acordată. Dosarul trebuie să mai conţină o factură proformă de achiziţionare a sistemului de încălzire şi apă caldă şi un extras de cont pentru plata ajutorului financiar.

Verificări pe loc

Dosarele celor care vor solicita ajutor financiar din partea municipalităţii vor fi verificate pe loc de către o comisie, a precizat Ionuţ Pucheanu, astfel încât să nu se irosească timp, iar cetăţenii să poată afla imediat dacă dosarul este incomplet şi să îl poată completa cât mai repede. Întrucât unii dintre participanţii la dezbatere au reclamat că banii nu acoperă costul unei centrale pe gaz, spre exemplu, edilul şef a precizat că înainte ca municipalitatea să propună această sumă au fost făcute studii de piaţă. „Ştiţi de ce am ajuns aici? Pentru că toţi cei dinaintea mea s-au gândit la cine votează şi cum votează. Las oamenii să mă judece în 2020”, a replicat Ionuţ Pucheanu, atunci când unul dintre participanţii la dezbatere a avertizat că decizia ar putea să îl coste electoral.
O hotărâre clară cu privire la sistemul centralizat de termoficare va fi adoptată, la finele lunii, în Consiliul Local. Dacă decizia va fi cea privind închiderea sistemului, vor fi supuse la vot criteriile enumerate mai sus şi cuantumul ajutorului financiar.

Engie spune că face faţă

Întrucât mai multe voci au susţinut, în repetate rânduri, că sistemul de distribuţie a gazelor naturale este subdimensionat şi nu ar face faţă unui val de branşări, la dezbaterea de ieri pe tema sistemului centralizat de termoficare primarul Ionuţ Pucheanu a făcut publică o informare oficială a Engie, în care directorul regional al Distrigaz Sud Reţele, Bogdan Holban, infirmă această ipoteză. „În urma lucrărilor de investiţii structurale de optimizare sistem distribuţie gaze naturale din municipiul Galaţi, ce se derulează în cursul acestui an, se pot prelua cele 25.000 – 35.000 de apartamente”, se arată în adresa transmisă conducerii Primăriei de către companie.

Pagina 1 din 242