Silicoanele, mai tari ca plodulNu mi-au plăcut niciodată femeile îşi care folosesc copilul pe post de „căpăstru” pentru „priponirea” bărbatului cu care l-au procreat. Dacă individul nu are suficientă bărbăţie în izmene, în cap şi în suflet ca să-şi asume pruncul născut, atunci lasă-l în plata Domnului! E doar un purtător ilegal de prohab! Nimic nu va pârjoli mai tare inima bărbatului cu pricina decât să-i treci pe dinainte cu o mândreţe de puştan sau cu un îngeraş de fetiţă, care nu-i vor spune în veci „tată!”. Nici nu mai contează dacă biologicul tătic suferă de o boală acută care se numeşte căsnicie, şi e legat prin pirostrii de femeia care se cheamă nevastă. De aia nu mi-au plăcut câtuşi…

* Fraierul emisiunii. Joi seara s-a isprăvit Burlacul? Care Burlac? Ăsta a fost BurLACHE! Acu' vreo patru emisiuni, când l-am văzut pe Bote sărutând până-n amigdale una dintre concurentele emisiunii, m-am gândit că face şi el ce poate ca să crească ratingul emisiunii, după dezastrul platonic-nesimţit lăsat în urmă de fostul Burlac, eliminat. Dreptu-i că fătucile aduse spre cucerirea titularului îl sorbeau din priviri... şi nu numai pe Bote. Joi seara, a fost ca la nunta de la care mireasa fuge cu naşul! Blonda Adelina, aleasa Burlacului, după ce l-a „mozolit” cu foc pe cel care a făcut-o câştigătoare, s-a mai bucurat cinci minute, apoi l-a părăsit pe motiv că „e îndrăgostită de altcineva”. Şi în seara în care bărbatul…

* Dacă se usucă… pică? Evrica! Acu’ m-am prins de ce s-a înverzit PDL-ul din siglă şi până în chiloţii de campanie ai candidaţilor! De la frunza doamnei Elena Udrea li se trage, dom’le! Păi nu sub frunza ministresei creştea copăcel-copăcel turismul? Ziceţi şi voi dacă nu turism/traiseism (electoral) se cheamă ce-au făcut PDLeii când au părăsit corabia lui Băse pentru arca USL şi-au trimis „glorioasa guvernare portocalie” în verdea şi amara opoziţie. Ştiu că verde de Paris nu-i tot una cu verde PDL, da’ ştiu că frunzuliţa doamnei Udrea e tot ce-a mai rămas din gloria turismului nostru lăsat în prag de vară în fundul gol, ca la ţară. De la ce m-am luat cu ideile astea? Păi mă…

* Oana Silicoana. Sistematic, Oanei Lis îi mai scapă: ba un sfârc rozaliu din spuma căzii în care se scălda, ba o ţâţă întreagă din rochia pe care o purta… şi de fiecare dată treaba, cu poză cu tot, devine ştire mondenă în ziare şi emisiuni. Dacă sânii (destul de blegiţi) ai doamnei Lis fac rating, jurnaliştii de la Kanal D au zis să meargă până la capăt. Adicătelea de ce numai Nicoleta Luciu să facă o întreagă epopee monden-medicală din siliconare şi Oana Lis nu? La ceas târziu de noapte, prietenos ca un arici iritat şi în pasă proastă, Viorel Lis cotrobăia cu mâna în decolteul neveste-si hotărât să-i smulgă silicoanele pe care şi le vârâse în sutien, „de…

* „Boje moi, boje moi, am venit în sânii goi!”. Anna Lesko şi-a pozat sânii voluptoşi sprijiniţi de biroul lui Mihai Eminescu cu un pix triumfător în mână peste ciornele eminesciene. „Şi-o aşezat ţâţili frumos pe biroul lui Mihai Eminescu şi în cartea de onoare a Casei memoriale a scris poezia: «Boje moi, boje moi am venit în sânii goi ca să-i fac lui Mihail un număr ca lui Mizil»”, aşa a comentat agentul VIP Cristi Brancu istoria cu pricina. Din punctul meu de vedere, gestul Anuţei are părţi bune. Una la mână, Anna ştie de Eminescu şi nu-l confundă cu vreun fotbalist, nu de alta, dar marele poet n-a marcat goluri, ci a lăsat plinuri pentru două eternităţi şi…