Aspirina luată preventiv în doze mici face mai mult rău decât bine

Administrarea unor doze mici de aspirină, în fiecare zi, pentru a preveni un atac cardiac la persoanele care nu suferă de afecţiuni cardiovasculare face mai mult rău decât bine, potrivit unui studiu publicat marţi, la Londra, în Archives of Internal Medecine.
Studiul, realizat de cercetători de la Universitatea St George din Londra, a avut la bază datele colectate în urma a nouă cercetări clinice la care au participat 100.000 de persoane.
Chiar dacă administrarea aspirinei zilnic, în doze mici, a dus la o scădere cu 10% a riscului de a suferi de o boală cardiovasculară, aceasta nu a determinat şi o scădere notabilă a deceselor cauzate de un accident cardiovascular sau de cancer, având în schimb alte efecte secundare.
Astfel, riscul de hemoragii interne ce pun în pericol viaţa unui pacient a crescut cu 30% în urma administrării zilnice a aspirinei.
Concluzia studiului a fost că riscurile sunt mai mari decât beneficiile la pacienţii cu o stare de sănătate bună, care nu au fost diagnosticaţi cu vreo boală cardiacă, dar care iau zilnic aspirină în doze mici.
Aspirina previne formarea cheagurilor şi este administrată pacienţilor care suferă de o afecţiune cardiovasculară, de exemplu, după implantarea unui stent coronarian. Însă unii medici au început să prescrie acest medicament în doze mici şi pentru a preveni astfel de afecţiuni.
Administrarea aspirinei pe termen lung poate provoca sângerări interne, ca în cazul unui ulcer, dar şi sângerări oculare.
Totodată, studiul nu a demonstrat că aspirina poate preveni decesul în urma cancerului. Studii realizate anterior şi publicate în The Lancet au arătat că aspirina ar avea un efect de protecţie contra unor tipuri curente de cancer - la colon, prostată şi plămâni.