Campanie VL "Meserii uitate": Ultimii anticari din Galaţi

Campanie VL "Meserii uitate": Ultimii anticari din Galaţi
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

„Cronos” învinge timpul şi criza


Florenţiu şi Lăcrămioara Tanascov au deschis Anticariatul „Cronos” în octombrie 2008, pe când criza economică era abia la început. Înainte, se ocupaseră cu activităţi de comerţ - alimentaţie publică. Vechii anticari le-au dat atunci pronosticul că în şase luni vor închide prăvălia de pe strada Bălcescu. Au trecut patru ani şi „Cronos” e bine, mersi, mai mult – a rămas singurul anticariat din oraş, după ce Bardaş şi cel de la Master s-au închis, iar Anticariatul Ascuns a fost preluat tot de cei de la „Cronos”. În Piaţa Centrală, pe aleea de intrare în hale, mai este un singur stand, al domnului Nicu – cel mai vechi filatelist din Galaţi, unde se vând timbre şi cărţi.

„Când faci ce-ţi place…”

Piese de numismatică, medalistică, filatelie şi cartofilie, alături de lucrări de artă, ceasuri, aparate foto sau obiecte de uz casnic – toate, cu patina timpului pe ele, pot fi admirate şi cumpărate, la preţuri rezonabile, de la „Cronos”. Viaţa soţilor Tanascov s-a schimbat în bine în aceşti patru ani: „Suntem mult mai liniştiţi, intrăm în contact cu altă lume decât atunci când lucram în alimentaţia publică şi ne place. E foarte bine să faci ce-ţi place în viaţă. Şi noi şi fiica noastră, care se ocupă de marketing – chiar facem ce ne place”, declară Florenţiu.

Nobel la un leu

Sunt zile în care le trec pragul doar zece persoane, dar sunt şi zile în care vin treizeci, patruzeci de oameni. „Nu toţi sunt cumpărători, e-adevărat. Unii vin din curiozitate, alţii poate sunt nostalgici. Printre piesele rare pe care le avem sunt cărţile poştale cu Galaţiul dinainte de 1900. Mai vin la noi şi persoane care vor să ştie ce au în colecţiile lor, uneori îmi mai lasă anumite piese, să le văd, alteori mă bucur că am putut să am în mână piese rare. Tuturor le spun exact ce au în colecţii, uneori sunt lucruri care au doar valoare sentimentală, alteori chiar au şi valoare financiară”.

La Cronos, preţurile monedelor, de pildă, sunt între 50 de bani şi 100 de lei – cele cu tiraj mai mic. La cărţi poştale – de la 50 de bani până la 200 de lei. Cele mai rare pot ajunge şi la câteva sute de euro bucata. La cărţi – preţurile sunt de la 1 lei la 100-150 de lei. „La 1 leu avem chiar cărţi scrise de laureaţi la Premiul Nobel pentru literatură”, spune Florenţiu Tanascov, explicând: „Scoatem, periodic, cărţi la acest preţ. Adevărul e că nu se mai citeşte. După 1990 s-a dat jos un sistem de valori şi nu s-a pus nimic în loc. Până prin 1996, lumea a mai citit, a mai cumpărat cărţi. Acum nu mai citesc copiii decât obligaţi de la şcoală. Vin şi caută comentarii, inclusiv elevi de clasa a III-a. Lucrările de artă se vând foarte greu. Avem, inclusiv ale pictorilor gălăţeni, dar dacă un artist nu este promovat pe plan naţional, nu se caută”, afirmă anticarul nostru.  

„La început, voiam să duc totul acasă”

Florenţiu Tanascov este, el însuşi, colecţionar. „Anticarul şi colecţionarul din mine nu s-au împăcat întotdeauna bine”, mărturiseşte, adăugând: „La început, voiam să duc totul acasă. Colecţionam cărţi poştale ilustrate cu Galaţiul, indiferent de perioadă. Între timp, am devenit mai selectiv. Am renunţat la colecţia mea – o parte a achiziţionat-o Biblioteca Judeţeană „V. A. Urechia” şi o parte Muzeul de Istorie. Acum colecţionez numai piese dinainte de 1900, care sunt foarte rare, şi aşa am început să ne împăcăm, anticarul şi colecţionarul. În 2013 urmează să edităm, cu cele două instituţii de cultură, un album al Galaţiului din perioada regală. Piesele din acea perioadă sunt mai scumpe – 40-50 de lei, puţini şi-ar permite să le cumpere la bucată, dar dacă le-ar vedea într-un album reprezentativ, cu siguranţă ar fi mulţi interesaţi să-l cumpere".

„E ca la loterie…”

Selecţia lucrărilor pe care le achiziţionează la anticariat, soţii Tanascov o fac „după criterii subiective şi după ceea ce ştim că se caută. Nici nu putem să închidem banii. Reuşim să ne acoperim cheltuielile, dar nu este un domeniu din care să câştigi spectaculos. E ca la loterie: dacă-ţi apare într-o zi o piesă importantă, s-ar putea să nu mai trebuiască să lucrezi toată viaţa. Dar piesa aceea încă nu s-a ivit, aşa că… încă joc! E greu de supravieţuit, în criză economică, dintr-un anticariat, dacă nu ai şi alte activităţi. Noi ne scoatem cheltuielile, dar nu trăim numai din asta. Dacă am supravieţuit pe timp de criză şi cu strada Nicolae Bălcescu trei ani în reparaţii, zic eu că suntem destul de căliţi ca să ne mai sperie ceva”, conchide Florenţiu Tanascov, ultimul anticar din Galaţi.

Citit 12008 ori Ultima modificare Miercuri, 09 Ianuarie 2013 18:28

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.