În ultimii ani, la Editura Muzeului Judeţean de Istorie „Paul Păltănea” s-au adunat titluri interesante, din zone variate. Printre acestea am putea enumera: „Basarabia”, de Moise N. Pacu, patriarhul Istoriei oraşului nostru, „Ferestre deschise la un deceniu de închisori comuniste”, de „istoricul Galaţiului”, Paul Păltănea, cartea dedicată doctorului Serfioti de către Mariana-Delia Pohrib, Catalogul colecţiilor, alcătuit de istoricul şi heraldistul Dan Râpă Buicliu, jurnalul ultimului război, al diplomatului Dimitrie Iuraşcu, un tom despre tratatele de navigaţie dunărene, alcătuit de Ştefan Stanciu şi Alexandru Duţă, o carte dedicată bisericii-fortăreţe Sf. Precista, a lui Cristian Căldăraru, „Operele” savantului din Freiburg - Crişan Muşeţeanu, cartea dedicată cercetărilor lumii antice realizate de profesorul Vasile Lica.
Istoria Galaţiului interesează lectori din toată Europa!
Muzeul are şi o revistă - „Danubius” - al cărui număr pe 2014 (a XXXII-a apariţie!) a fost lansat pe 24 ianuarie. Redactorul-şef al publicaţiei, lector dr. George Enache, de la Facultatea de Istorie, Filozofie şi Teologie, a subliniat deschiderea universală a revistei, cantonată iniţial pe subiecte locale: „Comunitatea destul de restrânsă a istoricilor din Galaţi s-a adunat şi a încercat să construiască un proiect publicistic, care a ajuns să rivalizeze cu toate marile reviste din ţară. Fiecare îşi urmărea înainte propriul interes, considera că subiectul său este de cea mai mare importanţă, şi lăsa la o parte ceea ce scriau ceilalţi. Eu am considerat de la început că subiectele, fie că sunt de istorie locală, regională, dar şi universală, trebuie să-şi afle cu egală îndreptăţire locul în această revistă. Aşa fac toate centrele mari universitare. Această istorie a Galaţiului este apreciată, şi azi revista a fost indexată inclusiv pentru importanţa acestor materiale despre istoria locală, am avut cititori, cel puţin în toată Europa pe aceste subiecte”, spune coordonatorul revistei.
Tomul cuprinde articole de cercetare despre istoria regiunii, foarte multe studii despre spaţiul ex-sovietic, tot mai mulţi autori străini, din America Latină şi până în Africa. „Dat fiind importanţa acestei reviste, anul acesta a avut loc şi un proces de rebrenduire – s-au schimbat copertele revistei. S-a insistat mai mult pe numele DANUBIUS, care trebuie să devină un brand autonom în raport cu Muzeul”, adaugă George Enache.
Mai vechi, mai nou, de peste tot
Ultimul număr al revistei are peste 500 de pagini şi conţine, printre altele, o secţiune de arheologie, care prezintă situl de la Negrileşti, unde arheologul Costel Ilie desfăşoară de mai mulţi ani săpături alături de alţi colegi, „unul dintre siturile de mare importanţă”. Citim despre artefacte descoperite la Cavadineşti, amfore romane de pe valea Siretului, dar şi noutăţi despre istoria modernă, foarte multe studii de istoria religiilor, găsim un studiu al pr. Eugen Drăgoi despre un director al Seminarului Teologic, un studiu despre Oastea Domnului, „o grupare religioasă care a fost foarte importantă la vremea ei”, un alt studiu, despre Biserică, în timpul URSS, altele despre geopolitica bazinului pontic în secolul XIX, semnat de Magdalena Tuluş. Alexandru Ghişa, de la Ministerul de Externe, scrie despre problema Dunării în context internaţional, iar Cătălin Negoiţă, despre colonizarea românilor în Cadrilater.
