În precedenta şedinţă de cenaclu ne-a citit Cilincă, Victor Cilincă, fragmente dintr-o piesă de teatru încă în lucru, Logodnicul locotenentului francez, o piesă bufă contemporană şi niţel romantică, în două acte, aşa cum şi-o caracterizează autorul.
Apelând la ştiinţa sa de a crea jocuri de cuvinte, subtilităţi şi pasaje memorabile, Victor construieşte un text captivant şi încărcat de semnificaţie (Ion Avram). Însă aceste abilităţi - prin care îşi şlefuieşte personajele până la perfecţionism - îi aduce deseori deservicii (Tudor Neacşu) prin aglomerarea replicilor cu mai multe surse de umor, riscând asfel să pierdă esenţialul (Vlad Matei Ajder).
Anca Şerban Gaiu consideră textul mai savuros decât hipercunoscutul roman al lui Dan Lungu, “Sunt o babă comunistă”.
Asemeni lui Dürrenmatt, cel care exploatează tragicul prin intermediul comicului, Victor foloseşte un umor negru dar şi amar - cum este de părere şi Ioan G. Tofan - în spatele căruia se ascund nişte adevăruri crâncene (Ion Avram).
Fragmentele Logotnicului... reprezintă un tablou al unei societăţi lipsite de idealism asemeni pieselor lui Alexandru Mirodan însă, spre deosebire de acesta, satira comică nu pare a fi pătrunzătoare deoarece monologurile personajelor sunt pline de poezie.
Andrei Velea, ca şi AG Secară, observă că, în ciuda faptului că este bine scrisă, piesei îi lipseşte intriga, ducând astfel spre o „monotonie a textului” (Cristina Dobreanu).
Acestea fiind spuse, vă aşteptăm şi în seara aceasta la sediul cotidianului "Viaţa liberă", începând cu ora 18,00, pentru a-l asculta pe Gabi Ghimpu.
