Păcat că prea puţini gălăţeni au venit, ieri, înainte de prânz să vadă marea de copii în costume populare din faţa Teatrului Dramatic, care se vedea şi din autobuz. Dacă ar fi fost cu bilet şi tot ar fi meritat să vezi de la gâgâlici, la feciori şi copiliţe, în dans popular şi în costume tradiţionale. Zece ansambluri folclorice – opt din România şi două de peste Prut – au onorat a treia ediţie a Festivalului internaţional de folclor pentru copii „Ca la noi la Covurlui”, organizat de Centrul Cultural Dunărea de Jos.
Directorul Centrului, Sergiu Dumitrescu, a promis vineri că, la anul, festivalul va fi cu adevărat internaţional, adică nu numai din punct de vedere statal, ca acum, când am avut prezente şi ansambluri din Republica Moldova. Au ajuns la Galaţi cu o groază de microbuze, autobuze şi automobile burduşite doar pentru o zi ansamblurile: „Constantin Codruz” din comuna Gemenele, judeţul Brăila, „Doina Casimcei” din Casimcea, Tulcea, „Comoara Vrancei” din Năruja, Vrancea – unde se continuă tradiţia jocului de 104 ani, „Junii Petrileni” din Hunedoara, „Mugurii Mintiului” - fondat în 1989, la Gherla - Cluj, „Românaşul” - un ansamblu mare (45 membri) din Deva, „Codruleţul” din Găeşti - Dâmboviţa, „Mocăncuţa”, din raionul Cantemir şi „Crăiţele” din comuna Văleni, raion Cahul, ambele din Republica Moldova, gazdă fiind ansamblul CCDJ „Doiniţa Covurluiului”.
Ansamblul „Românaşul” din Deva a avut şi onoarea să susţină un recital, la încheierea competiţiei desfăşurate ieri, „zi de (primă)vară, până-n seară”, pe scena Teatrului Dramatic. Şi tot din acest ansamblu a fost aleasă şi cea mai „tânără” participantă, micuţa Miruna Cicmăean (foto) dansatoare, în vârstă de opt ani (joacă de la cinci!), care a tras la sorţi ordinea prezentării ansamblurilor pe scenă.
Miruna purta brâu tricolor şi „ciubea” – „cămeşă” brodată cu negru. E fetiţa instructorului coordonator Constantin Cicmăean din Petrila, fost dansator la casa de cultură înainte de revoluţie, când prelua dansurile bătrâneşti. „La noi se fac nedeile”, când se împart bucate: ciorbă de oaie şi pasat, adică „porumb cu brânză”. Iar horele se ţin acolo taman de Paşti, iar la nunţi, „dacă nu cântă fluiera, înseamnă că nu-i nuntă de momârlani (n.r. - om de-al locului)!”
Dansând în aer liber
De pe treptele Teatrului, rapsodul Paul Buţa ne-a prezentat apoi cu căldură echipele oaspete, care au şi tras afară un gioc-două, încălzire înainte de concursul de pe scenă – aşa, de-amorul publicului numeros (din păcate, repet, mai mult participanţi veniţi din ţară) adunat în jur. Şi, desigur, cândva, copiii aceştia vor juca pentru toată lumea, prin satelit!
