Un îndreptar de păşit în vechea mândrie a oraşului ne-a oferit de Centrul Europe Direct Galaţi, prin albumul monografic "Galaţi - vocaţie europeană". Este o broşură plină de informaţii esenţiale despre trecutul semnificativ al oraşului nostru, într-o elegantă editare. Cea mai mare parte a datelor se referă la numele, multe prea puţin vehiculate azi, ale unor personalităţi, la care se adaugă relatări despre evenimente şi imagini cu parfum de epocă, ingrediente care fac din broşură un instrument ce ar putea fi promovat şi prin şcolile gălăţene, de firmele de turism, de instituţiile de cultură: ar trebui să nu lipsească din blibliotecile noastre, mai ales în casele în care sunt şi elevi!
Sunt prezentate succint câteva personalităţi gălăţene marcante şi vă invităm să bifaţi numele despre care ştiţi deja: marele economist Virgi Madgearu, savantul V. A. Urechia, gălăţeanul născut în Australia Edward Granville Theodore, ajuns prim-ministru al statului Quennsland, doctorul mare filantrop Aristide Serfioti, născut în Hydra grecească, medicul virusolog Constantin Levaditti, Elisa Leonida Zamfirescu, prima femeie inginer din Europa, Isaac Jacob Schoenberg, cel care a făcut posibilă calcularea traictoriilor navelor cosmice, Eugen Bogdan Abure, care a introdus metode originale în analgezie, Victor Vâlcovici, imlpicat în fizica modernă şi teoriile naşterii planetelor, academicianul Vasile Popov, cu teorii ale dinamicii mult apreciate în SUA, marele profesor de economie Anghel Rugină, înalt funcţionar ONU, George Fernic, inginerul inovator şi aviator de execepţie, cu titluri mondiale în pilotaj, Dionisie Germani, autor al teoriei similitudinii, contraamiralul Gheorghe Em. Koslinski, implicat în construcţia primului submarin românesc, Ion Paulat, inventatorul primului hidroavion românesc, academician Călin Popovici, mare astronom, pictorul şi profesorul Camil Ressu, pictorul Gheorghe Petraşcu, celebrul compozitor de talie mondială Iosif Ivanovici, scriitorul Konrad Bercovici, adevăratul autor al scenariului filmului "Dictatorul", celebrul film antifascist al lui Chaplin, regizorul de aur Paul Călinescu, criticul de film Tudor Caranfil, Ştefan Gheorghiu, maestrul şcolii româneşti de vioară, şi fratele său, maestrul claviaturii Valentin Gheorghiu, singurul angajat român în Academia Regală de Muzică din Londra, Remus Azoiţei, violonistul Gabriel Croitoru, pianistul Radu Lupu, actriţa întemeietoatre de teatru gălăţean Fani Tardini, Daniel Spoerri, dansator al Operei de Stat Berna şi figură importantă a pop-artului în mai multe domenii artistice, plasticiana Lola Schmierer-Roth, Smaranda Brăescu, prima paraşutistă româncă, Elena Caragiani, pilot de avion şi medic, spioana Vera Atkins, agent secret britanic, familia de origine greacă Negropontes, Max Auschnitt - cel mai mare industriaş până la Al Doilea Război Mondial, familia Crissoveloni.
Curiozităţile ne fac şi mai curioşi
Întâlnim în broşură şi „Curiozităţi din Galaţi” (de pildă, ştiaţi că Iorga a candidat pentru Galaţi la Parlament şi a pierdut în faţa lui Ştefan H. Ştefan, că la noi s-a descoperit un tezaur cu 123 de monede de aur din secolul XVII, înainte de Unirea Principatelor, că jumătate din exporturile Galaţiului jumătăţii de secol XIX plecau spre Anglia, că în 1930 aveam mai mulţi aviatori decât marinari la Galaţi etc.? Un capitol numit „Industria Galaţiului” vorbeşte şi despre agenţii şi case comerciale mari străine. Castrul roman de la Tirighina îşi găseşte şi el locul binemeritat, aflăm detalii despre Biserica romano-catolică, despre Biserica greacă, Silozul de cereale ridicat de Saligny, Valul lui Traian, Palatul Comisiei Europene a Dunării, despre câteva dintre consulatele străine - italian, portughez, cehoslovac, spaniol, austriac, despre vasul „Libertatea”, fostul yaht regal „Luceafărul”, despre casa în care a locuit poetul revoluţionar Hristo Botev, despre Şcoala germană, mănăstirea Mavramol, Institutul „Notre Dame de Sion”, despre hatmanul Mazepa, mişcarea de eliberare a bulgarilor, mişcarea paşoptistă şi cea de eliberare grecească, demisia pârcălabului Cuza, Galaţiul eroic de la 1918.
Albumul are pe copertă o pictură a fabulosului artist caricaturist Florian Doru Crihană, plastician care cultivă vechi imagini ale Galaţiului. Aici se vede clădirea Palatului Navigaţiei şi, în faţa sa, un mare monument dispărut: vasul “Libertatea”, furat gălăţenilor după Revoluţie. Au fost folosite surse de informaţii numeroase: cărţi şi publicaţii, lucrări ale cercetătorilor. Din colectivul de redacţie fac parte reprezentanţi ai Centrului Europe, Inspectoratului Şcolar, Bibliotecii „V. A. Urechia”, Şcoalii Gimnaziale „Mihai Sadoveanu”, Colegiului Naţional „Al. I. Cuza”, Şcolii Gimnaziale nr. 7, Casei Corpului Didactoc şi istoricul Valentin Bodea.
Centrul Europe Direct din str. Eroilor nr. 13 A, înfiinţat în anul 2008, cu finanţare de la Comisia Europeană, pentru a oferi acces la informaţii europene oficiale, se bucură de parteneriatul Consiliului Judeţului, în vreme ce în alte judeţe centrele sunt găzduite de primării, biblioteci şi de către alte entităţi.
