* Împlinirea a 24 de ani de independenţă a Ucrainei a fost marcată şi la Galaţi
Muzeul de Istorie „Paul Păltânea” din Galaţi, în colaborare cu filiala gălăţeană a Uniunii Ucrainene din România, a vernisat, luni, 24 august, la Casa Cuza Vodă, expoziţia intitulată „24 august - Ziua Ucrainei, Identitate Naţională şi recunoaştere culturală”. Expoziţia conţine elemente imagistice, dar şi de cultură şi civilizaţie care ilustrează prezenţa ucrainenilor în spaţiul gălăţean. Ucraina şi-a câştigat independenţa de stat pe 24 august 1991.
Filonul central al discursului inaugural al directorului Muzeului de Istorie, Cristian Căldăraru, a fost reprezentat de pronunţata amprentă lăsată de hatmanul Mazepa în istoria comunităţii gălăţene. În condiţiile în care avem două cartiere centrale care poartă numele hatmanului „în fiecare zi, cel puţin de două sau trei ori, îl pomenim pe Mazepa. Poate că nici ucrainenii nu-l pomenesc zilnic, aşa cum o fac gălăţenii. Acest personaj, devenit şi legendă, a trăit momente esenţiale din istoria Ucrainei”, a precizat Cristian Căldăraru.
Eroul european... anatemizat
Ivan Mazepa (1639-1709), hatman al cazacilor zaporojeni, este cel care, în încercarea de a crea un stat ucrainean independent faţă de Polonia şi Rusia, îl va trăda pe Petru cel Mare, în bătălia de la Poltava, şi va trece cu cazacii de partea regelui Suediei, Carol al XII-lea. Din nefericire pentru Mazepa, Petru I câştigă luptă şi pune capăt ambiţiilor de independenţă ale ucrainenilor. Pentru manevra sa, Biserica Ortodoxă Rusă l-a anatemizat pe hatman, deşi acesta dusese o activitate susţinută de promovare a valorilor ortodoxe. În 1708, ar fi scos chiar, la tipografia lui Brâncoveanu, o Evanghelie în arabă…
Osemintele lui Ivan Mazepa au ajuns inclusiv la Galaţi, la biserica Sfântul Gheorghe, de pe malul Dunării. Înmormântat prima dată la Tighina (Bender, după numele turcesc) de pe teritoriul Republicii Moldova, trupului hatmanului avea să fie purtat spre Ierusalim, unde îşi exprimase, din timpul vieţii, dorinţa de a fi înhumat. Din pricina războaielor, drumul osemintelor e curmat şi de aceea hatmanul nu va fi înmormântat la Ierusalim, ci în biserica gălăţeană construită în 1664 şi închinată oraşului sfânt. Biserica Sfântul Gheorghe a fost trasă cu remorcherele în Dunăre, pe vreme comuniştilor. Parte dintre sursele istorice susţin că osemintele hatmanului fuseseră aruncate de tătari în Dunăre, după înfrângerea lui Cantemir de la Stănileşti, din 1711. Alte surse susţin că osemintele ar fi rămas înhumate la biserica pe care o vor distruge comunişti…
Prezent la acţiune, Vichentie Nicolaiciuc, preşedintele filialei gălăţene a Uniunii Ucrainenilor, a ţinut un scut discurs în care l-a prezentat pe hatmanul Mazepa nu ca pe un trădător, aşa cum îl consemnează parte dintre istorici, ci ca pe un om de stat atât de important încât fusese elogiat de Voltaire, Hugo şi Liszt.
Din 2009, în Parcul Libertăţii, de pe Calea Basarabiei, hatmanului Mazepa i s-a dedicat un bust.
