Creştinii ortodocşi prăznuiesc, pe 29 august, Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. E ultima mare sărbătoare a verii, care aminteşte de sfârşitul mucenicesc, violent, de care Înaintemergătorul Domnului, proorocul Ioan Botezătorul, a avut parte pentru că nu a îndurat să vadă încălcată legea lui Dumnezeu, fără a încerca să-i îndrepte pe păcătoşi. Vă spunem astăzi de ce este ziua de sâmbătă atât de însemnată în spiritualitatea ortodoxă şi care sunt cutumele românilor, la marele praznic.
Cine a fost Ioan Botezătorul
Proorocul Ioan, cel care avea să devină Botezătorul Domnului, s-a născut la Orini, în familia preotului Zaharia. Sfânta Scriptură consemnează legături între mama lui Ioan, Elisabeta, şi Maica Domnului. Mai exact, potrivit Sfintei Scripturi, Ioan a săltat în pântecele mamei sale, atunci când Elisabeta s-a întâlnit cu Fecioara Maria. De fapt, Ioan s-a născut cu doar şase luni înaintea Mântuitorului. A fost toată viaţa un premergător al Acestuia. Un portret complex al proorocului şi al activităţii acestuia îl găsim în Evanghelia după Marcu.
“În zilele acelea a venit Ioan Botezătorul propovăduind în pustia Iudeii/ şi zicând: "Pocăiţi-vă, că s'a apropiat împărăţia cerurilor !"/ El este cel despre care s'a spus prin profetul Isaia ce zice: Glasul celui ce striga în pustie: Gătiţi calea Domnului, drepte faceţi-I cărările/ Iar acest Ioan avea îmbrăcămintea din păr de cămilă, şi cingătoare de piele împrejurul mijlocului, iar hrana lui erau lăcuste şi miere sălbatică/ Atunci au ieşit la el Ierusalimul şi toată Iudeea şi toată împrejurimea Iordanului. Şi se botezau de către el în râul Iordan, mărturisindu-şi păcatele./ Dar văzând Ioan pe mulţi farisei şi saduchei venind la botezul său, le-a zis: "Pui de vipere, cine v'a învăţat să fugiţi de mânia ce va să fie? Aşadar, faceţi-i pocăinţei roadă vrednică de ea./ Şi să nu vă amăgiţi grăind în sinea voastră: Părinte îl avem pe Avraam!, căci v'o spun eu vouă ca şi din pietrele acestea poate Dumnezeu să-i ridice fii lui Avraam! Iată, securea stă la rădăcina pomilor, şi tot pomul care nu face roadă bună se taie şi se aruncă'n foc./ Eu vă botez cu apă spre pocăinţă, dar Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine, Căruia eu nu sunt vrednic sa-I duc încălţămintea; Acesta vă va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc;/ a Cărui lopată este în mana Lui, şi El Îşi va curăţi aria şi-Şi va aduna grâul în hambarul Său, iar pleava o va arde în foc nestins.”, se arată în Evanghelie.
Teologii găsesc înţelesuri tainice, duhovniceşti, până şi în cele mai simple detalii ale proorocului, cum ar fi vestimentaţia acestuia. În Vechiul Testament, cămila este privită ca un animal curat, fiind rumegătoare. Putea fi însă văzută şi ca un animal impur, după legea evreiască, din pricina faptului că are copita despicată. Astfel, spun parte dintre hermeneuţi, veşmântul lui Ioan e un semn că Domnul îi cheamă la El şi pe cei curaţi şi pe cei impuri. Tot teologii văd în cureaua de piele a lui Ioan - sau mai exact în purtarea unui obiect creat dintr-o vietate ucisă - un simbol al omorârii patimilor. Tot potrivit legilor evreieşti din Vechiul Testament, alimentele pe care le mânca proorocul erau considerate curate, deci plăcute lui Dumnezeu.
Proorocul Ioan este cel care îl va boteza chiar pe Iisus Hristos.
"Atunci a venit Iisus din Galileea la Iordan, către Ioan, ca să fie botezat de către acesta./ Ioan însă Îl oprea, zicând: "Eu sunt cel ce are trebuinţă să fie botezat de Tine, şi Tu vii la mine?..."./ Şi răspunzand Iisus, i-a zis: "Lasă acum, că astfel se cuvine ca noi să'mplinim toata dreptatea "./ Atunci L-a lasat./ Şi după ce a fost botezat, Iisus a ieşit îndată din apă, şi iată cerurile I s'au deschis; şi Ioan a văzut Duhul lui Dumnezeu pogorându-Se ca un porumbel şi venind peste Dansul./ Şi iată, glas din ceruri grăind: "Acesta este Fiul Meu Cel iubit întru Care am binevoit!", consemnează evanghelistul Matei.
Despre Înaintemergătorul Său, Iisus Hristos spunea: „Adevărat zic vouă: nu s-a ridicat între cei născuţi din femei unul mai mare decât Ioan Botezătorul; totuşi, cel mai mic în împărăţia cerurilor este mai mare decât el” (Matei 11, 11).
Contextul istoric al decapitării profetului
După moartea regelui idumeu Irod cel Mare (73 î.Hr. - 4 Î.Hr), teritoriile pe care acesta le guverna s-au împărţit între fii săi. Irod Arhelau stăpânea Idumeea, Samaria şi Iudeea, Irod Antipa stăpânea Galileea şi Pereea, iar Irod Filip avea stăpânire redusă şi anume: regatul de nord şi est de Marea Galileii. Cel care a ordonat decapitarea lui Ioan Botezătorul a fost Irod Antipa, tetrarhul Galileii şi Pereii. Acesta se despărţise de soţia sa, fiica lui Aretas, regale Arabiei şi trăia în concubinaj cu Irodiada, cumnata sa. Fratele tetrarhului, Filip, fusese exilat la Roma şi uneltea împotriva lui Irod Antipa. Aretas va porni chiar un război împotriva lui Irod Antipa.
De ce a fost Înaintemergătorul Domnului decapitat
O relatare fidelă a raţiunilor care au stat la baza decapitării Sfântului Ioan Botezătorul o face Sfântul Evanghelist Marcu. Principalul motiv este că proorocul îi spune tetrarhului (administratorului de provincie - n.r.) Irod Antipa că legea mozaică nu-i permite să-şi ţină cumnata în păcat.
“Şi a auzit regele Irod (Antipa) căci numele lui Iisus Se făcuse cunoscut şi zicea că Ioan Botezătorul s-a sculat din morţi şi de aceea se fac minuni prin el. Alţii ziceau că este Ilie şi alţii că este prooroc, ca unul dintre prooroci. Iar Irod, auzind zicea: Este Ioan căruia eu am pus să-i taie capul; el s-a sculat din morţi. Căci Irod trimiţând, l-a prins pe Ioan şi l-a legat în temniţă, din pricina Irodiadei, femeia lui Filip, fratele său, pe care o luase de soţie. Căci Ioan îi zicea lui Irod: Nu-ţi este îngăduit să ţii pe femeia fratelui tău. Iar Irodiada îl ura şi voia să-l omoare, dar nu putea. Căci Irod se temea de Ioan, ştiindu-l bărbat drept şi sfânt şi-l ocrotea. Şi ascultându-l, multe făcea şi cu drag îl asculta. Şi fiind o zi cu bun prilej, când Irod, de ziua sa de naştere, a făcut ospăţ mare dregătorilor lui şi căpeteniilor oştirii şi fruntaşilor din Galileea şi fiica Irodiadei intrând şi jucând, a plăcut lui Irod şi celor ce şedeau la masă cu el. Iar regele a zis fetei: Cere de la mine orice vei voi şi îţi voi da. Şi s-a jurat ei: Orice vei cere de la mine îţi voi da, până la jumătate din regatul meu. Şi ea, ieşind, a zis mamei sale: Ce să cer? Iar Irodiada a zis: Capul lui Ioan Botezătorul. Şi intrând îndată, cu grabă, la rege, i-a cerut zicând: Vreau să-mi dai îndată pe tipsie capul lui Ioan Botezătorul. Şi regele s-a mâhnit adânc, dar pentru jurământ şi pentru cei ce şedeau cu el la masă, n-a voit s-o întristeze. Şi îndată trimiţând regele un paznic, a poruncit a-i aduce capul. Şi acela, mergând, i-a tăiat capul, l-a adus pe tipsie şi l-a dat fetei, iar fata l-a dat mamei sale. Şi auzind, ucenicii lui au venit, au luat trupul lui Ioan şi l-au pus în mormânt”, se arată în Evanghelia după Marcu.
De altfel, fiecare evanghelist redă, în scrierile sale, o parte din predica Sfântului Ioan Botezătorul.
Cum postim sâmbătă
Sâmbăta care vine, adică ziua Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, este una de post negru. Potrivit diverselor tradiţii româneşti, în această zi nu se bea vin roşu (de vreme ce e post negru, oricum nu s-ar fi băut - n.r.), nu se mănâncă fructe şi legume rotunde, roşii sau negre (cum ar fi pepenele roşu, prunele, murele etc). De asemenea, tradiţia spune că nu se taie nimic cu cuţitul şi că toate bucatele trebuie rupte cu mâna.
Cele şase sărbători ale prorocului
Sfinţilor din calendarul ortodox li se prăznuieşte, de regulă, trecerea la Domnului. Există, însă, excepţii. Sunt şi sfinţi cărora li se prăznuieşte şi naşterea sau evenimente importante din viaţa duhovnicească. Spre exemplu, Maicii Domnului îi sunt închinate mai multe sărbători. Şi profetului Ioan Botezătorul, Biserica îi închină şase sărbători: zămislirea lui (23 septembrie), naşterea (24 iunie), soborul (7 ianuarie), tăierea capului (29 august), prima şi a doua aflare a capului (24 februarie) şi a treia aflare a capului său (25 mai).
