Cea de-a şaptea ediţie a Taberei de Sculptură în metal este în plină desfăşurare la Galaţi
Opt sculptori participă în perioada 8 iulie - 31 octombrie, la Galaţi, la cea de-a şaptea ediţie a Taberei de Sculptură Monumentală în Metal "Silviu Catargiu", organizată de Fundaţia "Nicolae Mantu", Asociaţia Absolvenţilor Facultăţii de Mecanică şi Asociaţia CED România Centrul de Excelenţă prin Diversitate, cele trei organizaţii fiind partenere ale acestui proiect.
Este cunoscut faptul că unicitatea Galaţiului este dată, printre altele, şi de lucrările de sculptură în metal amplasate atât pe faleza superioară şi inferioară a Dunării, cât şi în municipiu (pe strada Brăilei, în Parcul Cloşca), aici aflându-se una dintre cele mai mari expoziţii în aer liber din sud-estul Europei. De-a lungul timpului, au fost şase ediţii ale taberei naţionale de sculptură în metal: două înainte de 1989 (în 1976 şi 1977) şi patru după (în 1991, 1995, 1997 şi 2012).
Cei opt plasticieni - Cătălin Bădărău, Nicolae Popa şi Laurenţiu Mogoşanu din Bucureşti, Sorin Purcaru din Iaşi, Valentin Vârtosu din Chişinău, Liviu Mocan din Cluj, Denis Brînzei şi Gheorghe Terescenco din Galaţi s-au luptat cu sufletul metalului pentru a plăsmui noi monumente în diferite ateliere, fie la Facultatea de Inginerie, fie Criomec la SA şi la Şantierul Naval Damen.
Donaţii şi site
Fiind unul din brandurile Galaţiului, care însă nu este popularizat suficient, organizatorii îşi propun să realizeze şi un site al Taberei de Sculptură în Metal. "Acum că lucrările au prins deja contur, vom putea deschide acest site în care vor fi incluse informaţii privind ediţiile anterioare ale evenimentului, dar şi informaţii privind ediţia curentă. Vom realiza, de asemenea, şi pagina de Facebook a evenimentului. Site-ul va conţine şi o secţiune dedicată strângerii de fonduri pentru organizarea cu frecvenţă anuală a Taberei de Sculptură în Metal, începând cu anul 2017" ne spune Andra Marcu, managerul de proiect.
Organizatorii îşi propun să realizeze plăcuţe informative pentru fiecare sculptură realizată de-a lungul tuturor ediţiilor Taberei de Sculptură de Metal.
"Cel mai impozant muzeu în aer liber din sud-estul Europei"
Reprezentantul Asociaţiei Absolvenţilor Facultăţii de Mecanică, profesorul universitar Cătălin Fetecău este şi cel "vinovat" de organizarea celei de-a şasea ediţii, cea din 2012.
"Consider că este unul dintre cele mai importante evenimente culturale ale anului 2016 din Galaţi. Prima ediţie a avut loc acum 40 de ani şi, în timp, fenomenul artistic de la Galaţi a devenit cea mai importantă tabără de sculptură în metal din ţară. Amplasarea lucrărilor pe malul Dunării a creat cel mai impozant muzeu în aer liber din sud-estul Europei. Oraşul nostru are un mare privilegiu şi cred că ar trebui să profităm mai mult de această şansă şi să acordăm mai mare atenţie întreţinerii şi conservării lucrărilor de artă monumentală. Am avut marea şansă şi privilegiul să îi întâlnesc pe artiştii plastici care lucrează în tabăra de sculptură şi pot să spun că dorinţa de a-şi vedea lucrările materializate şi de a continua tradiţia artistică a învins greutăţile inerente, proprii unui nou început. A şasea ediţie, care a avut loc în 2012, a reluat tradiţia întreruptă în 1997, dar lucrările realizate au fost de dimensiuni mai mici şi nu s-au putut alinia lucrărilor monumentale anterioare. În scurt timp, gălăţenii vor putea admira pe Faleza Dunării alte sculpturi monumentale, realizate de artişti care reprezintă nume cu greutate în acest domeniu. Bineînţeles că totul nu ar fi fost posibil, dacă nu am fi avut şi sponsori generoşi, care ne-au ajutat cu spaţii, materiale şi alte lucruri necesare, ArcelorMittal, Damen Shipyards şi Criomec SA", ne-a declarat profesorul Cătălin Fetecău.
Cătălin Fetecău susţine că va face demersuri pe lângă autorităţi pentru a le găsi monumentelor realizate de cei opt artişti spaţii de amplasare care să le pună în valoare.
Premierea lucrărilor şi prezentarea acestora va avea loc la finalul lunii octombrie în cadrul unui eveniment public organizat în Spaţiul Cultural Deschis „Nicolae Mantu”.
"O onoare să particip"
Sorin Purcaru este unul dintre artiştii invitaţi la această ediţie a taberei de sculptură. Deşi în prezent locuieşte în Iaşi, s-a născut la Galaţi şi susţine că se consideră gălăţean şi acum, acesta fiind motivul pentru care a acceptat cu mare bucurie propunerea. "Pentru mine e o onoare. Am crescut cu aceste lucrări şi, dacă am fost chemat să continui şi să întreţin tradiţia acestei tabere, înseamnă că n-am muncit degeaba până acum", spune Sorin Purcaru.
Recunoaşte că s-a străduit să realizeze ceva la înălţimea predecesorilor: "Este cea mai mare lucrare realizată de mine până acum, pe o temă foarte dragă, pentru că acest proiect a fost dezvoltat anterior în alte ipostaze. Se numeşte "Înaripatul", e un personaj, un om aripă, o lucrare care mă caracterizează şi care are în ea acel ceva al meu", mai mărturiseşte artistul.
Lucrarea are o înălţime de peste cinci metri şi va fi vopsită în alb şi albastru, întrucât Sorin Purcaru şi-a dorit ca şi culorile alese să fie legate de amintirile pe care le are despre oraşul natal. Când se gândeşte la Galaţi, vede vapoarele colorate în alb şi albastru, pe care le-a admirat atâta pe malul Dunării în copilărie.
Participarea la această tabără este o onoare şi pentru Denis Brînzei, un alt artist gălăţean. "Mi s-a oferit ocazia să realizez o lucrare monumentală, lucru care nu ştiu dacă se va repeta de multe ori în viaţă. E nemaipomenit. Am plăsmuit un înger - Serafim - aşa se va numi sculptura. E primul înger de lângă Dumnezeu, cu şase perechi de aripi. Va fi vopsit în roşu, pentru că vreau să fie incandescent", declară artistul.
Nume noi în tabăra de sculptură Cine sunt artiştii ediţiei a VII-a
Cătălin Bădărău - Bucureşti- are un doctorat în Sculptură şi predă la Universitatea Naţională de Arte din Capitală. Lucrările sale au fost expuse în expoziţii solo şi de grup în România, Italia, Franţa şi Germania. Are numeroase premii şi burse.
Nicolae Popa, absolvent al Institutului de Arte Plastice Bucureşti, are lucrări amplasate în România, dar şi în străinătate, inclusiv într-un muzeu din Rusia, colecţii personale din Grecia, Ungaria, Austria, Franţa, SUA, Germania, Rusia şi România. A fost distins cu Diploma de Excelenţă acordată de Ministerul Culturii.
Laurenţiu Mogoşanu a absolvit Academia de Artă din Bucureşti. A fost recompensat cu mai multe premii şi burse, printre care şi Medalia "Meritul Cultural" în grad de Cavaler, în 2004. A avut expoziţii personale şi de grup în ţară şi peste hotare, în Germania, Belgia, Franţa, Italia Olanda şi Ungaria. A participat la nenumărate tabere de sculptură.
Liviu Mocan a absolvit Academia de Arte Vizuale din Cluj. Expoziţii personale la New York, Chicago, Budapesta, Bucureşti, Elveţia, Germania. Sculpturile sale pot fi văzute în locuri publice din Germania, SUA, Norvegia, Noua Zeelanda şi România. Este deţinătorul mai multor premii prestigioase pentru sculptură, numeroase lucrări ale sale fiind achiziţionate de colecţionari particulari din Marea Britanie, Elveţia, Grecia, Austria, Germania, SUA sau Norvegia.
Sorin Purcaru - S-a născut în 1971, la Galaţi. A absolvit Facultatea de Arte Plastice din Iaşi, fiind asistent universitar doctor. Distins cu Premiul pentru sculptură, Salonul anual al filialei UAP, Iaşi, Premiul Ministerului Culturii şi Turismului a Republicii Moldova, Saloanele Moldovei. A avut expoziţii personale şi de grup la Galaţi, Iaşi, Bacău, Tg. Mureş, Arad, dar şi peste hotare, în Germania şi Ungaria.
Valentin Vârtosu a absolvit Facultatea Arte Plastice şi Design din Chişinău. A participat la nenumărate simpozioane, iar lista cu lucrările sale realizate în diverse oraşe din republica Moldova este foarte lungă, la fel şi cea a premiilor şi distincţiilor obţinute. A iniţiat un premiu - "Vârtosu" - pe care în oferă anual pentru doi artişti tineri.
Denis Brînzei - născut la Galaţi, absolvent al Academiei de Arte Vizuale "Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, este profesor şi muzeograf, cu numeroase participări la tabere şi expoziţii de grup în ţară.
Gheorghe Terescenco este sculptorul care a realizat câteva din lucrările reprezentative ale Galaţiului: „Poarta oraşului” - Faleza Superioară, „Cristal de gheaţă” - lângă Patinoar, „Porumbel” - parcul Cloşca, bustul poetului Vasile Alecsandri, la CNVA, „Lupoaica” (1998) din faţa Universităţii, bustul tenorului Leonard de la Teatrul Muzical.
Obiectiv în proiect. Sculpturile existente trebuie protejate
Pe parcursul desfăşurării taberei organizatorii îşi propun să promoveze ideea conservării lucrărilor care fac parte din patrimoniul arhitectural urban al Galaţiului. "Se va iniţia un dialog între toţi factorii interesaţi din mediul public şi privat pentru demararea unor acţiuni care să aibă ca scop educaţia civică în scopul protejării şi promovării acestor obiecte de artă", susţine managerul de proiect Andra Marcu.
Arta trebuie promovată. Ateliere de lucru cu studenţii
În cadrul proiectului se organizează ateliere de lucru în cadrul cărora studenţii şi masteranzii Facultăţii de Inginerie interesaţi de domeniul sculpturii în metal au oportunitatea unui dialog deschis, aplicat pe tehnici specifice, cu artiştii participanţi, care susţin demonstraţii practice. "Grupa de studenţi de anul I cărora le sunt eu tutore a fost deja astăzi (n. r. - ieri, 3 octombrie) la o întâlnire cu artiştii", ne-a anunţat Cătălin Fetecău.
Comoara de pe Faleză. Peste 40 de lucrări monumentale
Deşi trecem des pe lângă ele, aproape uităm că lucrările existente pe Faleza Dunării reprezintă pentru alţii un motiv să ne invidieze, un brand al Galaţiului, o comoară. În cele cinci ediţii în care s-au făcut sculpturi metalice monumentale (nu vorbim de cea din 2012, în care s-au realizat lucrări de mici dimensiuni), au rezultat circa 40 de lucrări ce pot fi văzute, dar şi câteva care n-au avut „soartă”: una aparţinându-i sculptorului constănţean Wilhelm Demeter, care, din cauza dimensiunilor gigantice şi din cauza unei „raze” ce ar fi urmat să traverseze faleza superioară, constituind un potenţial pericol pentru trafic, nu a putut fi amplasată în faţa Hotelului Faleza, în 1977; o alta, aparţinându-i sculptorului olandez Everdt Hilgemann, intitulată „Omagiu lui Brâncuşi”, care nu a fost agreată de autorităţi, în 1991 (înfăţişa o coloană „turtită”, alcătuită din trei paralelipipede vidate). Ar fi trebuit amplasată la Potcoava de Aur, însă a fost „exilată” undeva lângă Trecerea bac, autorităţile încercând azi, la insistenţele repetate ale autorului, să o monteze pe un soclu. De asemenea, „Noul Ierusalim - Cetatea”, lucrare realizată tot în 1991, de Marian Zidaru, amplasată iniţial pe strada Domnească, lângă Facultatea de Mecanică, de jur împrejurul unui nuc, a fost mutată în curtea interioară a campusului, la solicitarea Episcopiei, pe motiv că ar conţine simboluri anticreştine, iar nucul respectiv a fost tăiat, doar ca să poată fi mutată lucrarea! Tot o schimbare a amplasamentului, mult mai sinuoasă, a avut-o „Evoluţie - Revoluţie”, realizată de Bela Crişan în 1991: postată iniţial pe locul unde astăzi se află Mc Donald’s, sculptura a dispărut pentru o vreme şi a reapărut apoi pe Faleza inferioară, unde se găseşte şi în prezent.
