Ioana d'Arc a României | Cocuţa Conachi-Vogoride

Ioana d'Arc a României | Cocuţa Conachi-Vogoride
Evaluaţi acest articol
(22 voturi)

La Ţigăneşti, în coasta unei păduri seculare de stejari, castelul logofătului-poet Costache Conachi se află din nou în ruină. Un popor care  îşi respectă istoria şi valorile ar fi edificat aici un important punct de aducere aminte, o adevărată Mecca românească. Pentru că aici s-a născut şi a trăit o mare parte din scurta ei viaţă cea care, într-un moment de graţie divină, a răsucit destinul acestui obijduit neam spre lumină şi frăţietate. Este vorba despre Ecaterina (Cocuţa) Conachi-Vogoride.

După ce soţul ei, caimacanul (locţiitor de domn) N.Vogoride, măsluise rezultatul Divanurilor Ad-hoc, totul părea pierdut. Puterile Garante aflau că locuitorii Principatelor Române nu-şi doreau Unirea. Cocuţa n-a putut însă să accepte această situaţie. A scotocit prin corespondenţa soţului ei şi a descoperit scrisorile salvatoare, venite dinspre Înalta Poartă. În unele, caimacanul era sfătuit cum să zădărnicească unirea. În caz de izbândă, i se promitea tronul Moldovei. În  altele, era felicitat pentru victorie. Dovezile erau concludente. Cocuţa avea de ales între Familie şi Patrie. Putea să devină Prima Doamnă a ţării, cu onorurile de rigoare. Altfel, rămânea să-şi crească singură cei trei copii. Nu a ezitat nicio clipă. Şi-a deconspirat soţul. Puterile garante au reacţionat prompt. Scrutinul a fost reluat, cu succesul scontat. Drumul spre alegerile din  5 şi 24  ianuarie 1859 era astfel netezit.

Ştim, istoria nu lucrează cu ipoteze. Dar nu putem rezista ispitei de a ne întreba ce s-ar fi întâmplat dacă fiica lui Conachi ar fi ales Familia. Evident, despre Mica Unire nu se mai putea vorbi. Dar dispăreau în lanţ  momentele: Cuza, Monarhia, Marea Unire. Moldova putea să devină o îndepărtată gubernie, iar Muntenia, un insalubru paşalâc.

Nu exagerăm, deci, dacă afirmăm că această fiinţă providenţială a asigurat, pe termen lung, destinul nostru istoric. Cocuţa Conachi-Vogoride este o adevărată Ioana d'Arc a României, iar gestul ei trebuie să rămână în conştiinţa publică. Tăcerea noastră de aproape 160 de ani este condamnabilă. Ingratitudine specific românească. Şi. totuşi, la Tecuci, lucrurile au început să se mişte. Din iniţiativa noastră, sculptorul Dan Mateescu lucrează (mulţumim SC Gifarm pentru  sponsorizare) la primul bust al eroinei de la Ţigăneşti. Intrăm, încet-încet, în normalitate.

Din iniţiativa d-lui profesor dr. Gheorghe Felea, inspector general în Ministerul Educaţiei, pliantul realizat de noi, cu sprijinul Fundaţiei "Pelin", va fi difuzat în toate şcolile din România. Cocuţa începe să-şi ia revanşa. Dacă şcolile şi mass-media vor fi la înălţime, vom avea ocazia să vedem şi să auzim că milioane de copii şi tineri au purtat, în sfânta zi de 24 Ianuarie, pe piepturile lor gingaşe cocarde cu chipul eroinei. Evenimentul poate deveni un pas important spre adevăratul proces de receptare a valorilor neamului.

Citit 8750 ori Ultima modificare Duminică, 22 Ianuarie 2017 16:30

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.