MAI MULT CA SF-UL | Poftă bună!
Foto: Ilustrație de Victor Cilincă

MAI MULT CA SF-UL | Poftă bună!
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

”Joi l-am halit pe Vineri”, spuse bărbatul cel singur kronotrotterului Joe. Joe călărea un triciclu caraghios, incomod, care era însă dotat exact pentru călătoriile de plăcere în timp. Dar Joe alesese insula asta pentru că era o perioadă în care spera să fie nelocuită: nu, pe el nu-l interesa să călătorească în timp, ci în spațiu, un spațiu neaglomerat ca la el, în afurisitul secol XXIII, când mănânci și te speli în stradă, dacă găsești un pic de loc. Joe oftă și acceptă ghinionul: era totuși un locuitor pe acea insulă izolată - unu´ Robinson. Da´unul merge! ”În ce an zici că suntem?”, îl iscodi Crusoe pe călătorul în timp. ”În 1709”, răspunse kronotrotterul, uitându-se mai întâi la ceas. Iată că Robinson zăcea deja de cinci ani pe insuliță, terminase de mâncat și dropiile, și caprele, doar trei capre scăpaseră de dinții lui, dar se mâncaseră ulterior între ele, căci după ultima secetă nu mai aveau ce roade. Robinson mai dezgropase ceva gulii, dar nu mai avea dinții de altădată, iar cu sabia nu tăiai așa ușor nucile de cocos, față de cum ai tăia, de pildă, o fleică de canibal necredincios. Iar Dumnezeu n-are de ce să se supere dacă mănânci un sălbatec, în fond, vineri Robinson ținea întotdeauna post! Dar cum nici canibalii de pe insula vecină nu mai veniseră, de teama flintei, nu-i mai rămăsese, cu părere de rău, decât carnea tare a sclavului său fost canibal, Vineri... Citise undeva că și minerii din Virginia, cu un veac înainte, înfometați, își mâncaseră hainele din piele, cizmele și, la urmă, bărbătește, se mâncaseră între ei...

După ce învăță de la Joe cum se cârmește un kronocycle, el îi explică oaspetelui în detaliu și ce îi oferise la masa de prânz. Tip prea educat, Joe ăsta se apucă imeiat să verse, ceea ce îl dezgustă pe Crusoe. Așa că Robinson îi și luă capul, deși mai avea câte ceva și din bietul Vineri și nu se cade să irosești hrana pe o insulă pustie.

După ce îl termină bine și pe Joe, care avea un gust ceva mai sofisticat decât sălbaticul  slujitor, lui Robinson îi veni ideea să pornească după hrană în timp. Prinsese deja gustul de carne de om, ticălosul! Formă la întâmplare un an și se trezi în plin ocean. Dar tricicleta plutea bine! 15 aprilie 1912 - o dimineață gustoasă: sute de corpuri plutind! Doar că erau congelate, trebuia deci să gătească un pic! Rupse și aruncă înapoi o vestă de salvare pe care scria ”Titanic”. Grasul care o purtase fusese, evident, bucătar. ”Amator!” - gândi Robinson cu voce tare.

Citit 839 ori Ultima modificare Marți, 14 Februarie 2017 14:58

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.