Din colecţia „Cele mai frumoase poezii cvasi/bulevardiere rămase tablou” | Lovitură de stat (pacific tangou)

Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Visez lovitură de stat... şi apoi/ mă culc pe tânjală...

[eu sunt un pasiv, un pacific, nu am/ pe nimeni vro boală,

nu port nimănuia vro pică, nu ştiu/ de ură şi sfadă,

nu gâdil fitilul, nu iau din context,/ las lumea să creadă

că văd cum s-aude (pe lung şi pe lat)/ ş-aud cum se vede,

şi cum se lipeşte ghebosul de gard/ şi nuca-n perete!]...

Se face că trece în sus şi în jos/ suita regală,

că vârfu-i la bază şi baza-i la vârf.../ [ce fel de răscoală

mi-i dat să visez şi să cred că-i real/ şi nu mi se pare

că sunt un atlantic, un zis şi făcut,/ un semn de salvare...

că statul degeaba nu-i bun nu-i corect/ şi vrea lovitură

în moalele capului său boulean,/ scăpat prin cultură...

adică prin lanuri de grâu şi porumb/ şi orz şi lucernă...

aşa, la-mbuibare... (prin stat!... ca la stat!)/...şi lene eternă!]        

Citit 10521 ori Ultima modificare Duminică, 19 Februarie 2017 16:42

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.