SPECIAL | Conflict diplomatic - Eurodeputaţii cer suspendarea negocierilor de aderare a Turciei

SPECIAL | Conflict diplomatic - Eurodeputaţii cer suspendarea negocierilor de aderare a Turciei
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Reacţia vine ca urmare a măsurilor represive disproporționate şi a epurărilor în masă adoptate de regimul Erdogan, după tentativa de lovitură de stat

Parlamentul European (PE) a adoptat săptămâna aceasta o rezoluţie prin care cere suspendarea temporară a negocierilor de aderare cu Turcia, din cauza reacţiei „disproporţionate” a puterii de la Ankara, după tentativa de lovitură de stat din iulie, însă cel mai probabil nu toate guvernele statelor membre vor fi în favoarea unei astfel de decizii.

Eurodeputaţii au votat cu o mare majoritate (479 la 37) în favoarea rezoluţiei, care nu are caracter obligatoriu şi prin care se solicită Comisiei Europene şi guvernelor naţionale să „îngheţe temporar” procesul de aderare a Turciei, început în 2005. Decizia privind o eventuală suspendare este însă de competenţa Comisiei Europene, instituţia care conduce negocierile cu Ankara.

"Parlamentul European condamnă ferm măsurile represive disproporţionate adoptate în Turcia după tentativa de lovitură de stat din iulie", se arată în rezoluție, care adaugă totuşi că legislativul comunitar rămâne angajat în a menţine Turcia „ancorată” la UE.

Pe de altă parte, membrii Parlamentului European, aleşi direct de către cetăţeni o dată la cinci ani, pot adopta legi alături de statele membre, însă nu au un cuvânt de spus în chestiuni de politică externă. Prin urmare, votul privind Turcia poate trimite un mesaj politic puternic, însă nu are niciun impact juridic asupra Comisiei. În acelaşi timp, deşi rezuluţia nu are impact juridic, votul Parlamentului European riscă să amplifice tensiunile dintre Turcia şi Uniunea Europeană.

Conform liniilor directoare ale Comisiei pentru aceste negocieri, "o încălcare gravă şi persistentă" a valorilor UE - printre ele respectarea "libertăţilor fundamentale şi a statului de drept" - poate determina suspendarea negocierilor. Însă ceea ce înseamnă „grav” şi „persistent” rămâne deschis interpretării. În cazul în care va decide că există o astfel de încălcare, Comisia Europeană ar urma să recomande îngheţarea negocierilor şi apoi să precizeze condiţiile în care ele s-ar putea relua.

Poziţii ferme la nivelul grupurilor parlamentare

Anterior votului pe rezoluţia privind Turica, liderii celor două principale grupuri politice din Parlamentul European (Partidul Popular European - PPE şi Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor Europeni - S&D) s-au pronunţat categoric pentru suspendarea negocierilor privind aderarea Turciei la blocul comunitar, ca urmare a epurărilor desfăşurate de preşedintele Recep Tayyip Erdogan după lovitura de stat eşuată din luna iulie. „Mesajul nostru către Turcia este foarte clar: negocierile de aderare trebuie îngheţate imediat”, a declarat Manfred Weber, liderul PPE. Un mesaj similar a fost transmit şi de Gianni Pitella, liderul S&D. „Mesajul nostru politic către Turcia este că drepturile omului, drepturile civile şi democraţia sunt nenegociabile dacă vrea să facă parte din UE”, a mai precizat Pitella, în timpul dezbaterii din plenul PE.

În Parlamentul Europeană există însă şi voci ceva mai conciliante, mergându-se pe ideea că o rupere a negocierilor cu Turcia ar face ca UE să piardă orice capacitate de a influenţa în bine lucrurile care se întâmplă în această ţară.

Runda finală, la nivel de şefi de stat

În cazul în care Comisia Europeană îşi va însuşi poziţia enunţară în rezoluţia Parlamentului European, atunci recomandările acesteia ar urma să fie discutate de cele 28 de state membre ale blocului comunitar, la nivel de Consiliu European. Pentru a fi adoptată, eventuala propunere a Comisiei Europene ar avea nevoie de votul a 16 ţări care să reprezinte cel puţin 65 la sută din cetăţenii din UE.

Austria s-a aflat în fruntea apelurilor de suspendare a negocierilor privind aderarea Turciei la UE. Germania, Franţa şi majoritatea celorlalte state membre sprijină pentru moment continuarea negocierilor şi se tem că actuala colaborare cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan în privinţa migraţiei ar putea fi pusă în pericol.

Liderii UE urmează să discute din nou despre Turcia la summitul de la Bruxelles, programat în perioada 15-16 decembrie.

În replică la rezoluţia europeană

Turcia ameninţă cu deschiderea graniţelor pentru imigranţi

Rezoluţia prin care Parlamentul European solicită suspendarea negocierilor de aderare a Turciei la UE este ultimul semnal politic dintr-un şir mai lung pe care oficialii europeni l-au transmis preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, însă acesta a rămas de fiecare dată inflexibil. Mai mult, el a declarat că intenţionează să organizeze anul viitor un referendum pe tema... continuării negocierilor de aderare la UE, negocieri care oricum au avansat foarte puțin după inițierea lor, cu 11 ani în urmă. Mai mult, agenţiile de presă internaţionale relatează că, după aflarea rezultatului votului de Parlamentul European, preşedintele turc a ameninţat, ieri, 25 noiembrie, că va deschide graniţele şi îi va lăsa să treacă pe migranţii care doresc să vină în Europa.

Atunci când 50.000 de oameni s-au adunat la punctul de frontiera Kapikule (graniţa turco-bulgara), aţi strigat după ajutor. Aţi început să vă întrebaţi: „Ce ne facem dacă Turcia deschide graniţele'?", a declarat Erdogan. "Ascultaţi-mă bine. Dacă mergeţi mai departe, aceste graniţe se vor deschide, să vă intre bine în cap", a adăugat Erdogan, într-un discurs susţinut la Istanbul.

După cum se ştie, Ankara si Bruxellesul au încheiat in luna martie a acestui an un pact care a permis stoparea fluxului de refugiaţi spre insulele greceşti. În prezent, în Turcia se află circa 2,7 milioane de refugiaţi sirieni.

La rândul său, ministrul turc al afacerilor europene, Omer Celik, a calificat drept „nulă şi neavenită” rezoluţia Parlamentului European care solicită suspendarea temporară a negocierilor de aderare cu Turcia. „Ea denotă o lipsă de viziune şi va rămâne în istorie ca fiind o decizie foarte proastă”, a declarat Omer Celik, în cadrul unei conferinţe de presă.

Turcia joacă la două capete

Alianţa cu Rusia şi China, alternativa la UE

În condiţiile în care relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Ankara devin tot mai tensionate, preşedintele Recep Tayyip Erdogan a avertizat că Turcia nu trebuie să adere la Uniunea Europeană ''cu orice preţ'' şi că nu exclude, ca alternativă, o alianţă cu Rusia şi China, în cadrul Organizaţia de Cooperare Shanghai (OCS). În prezent, din organizaţie, alături de Rusia şi China, mai fac parte patru ţări din Asia Centrală, respectiv Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan şi Uzbekistan.

Constituită în 2001, când Rusia încerca să-ţi reafirme rolul de mare putere pe scena internaţională, Organizaţia de Cooperare Shanghai a fost dezvoltată ca un bloc de securitate regională, cu scopul declarat de a contracara ameninţările reprezentate de islamul radical şi crima organizată. În acelaşi timp, organizaţia a fost considerată o încercare a cristaliza o alternativă politică şi economică la sistemul de alianţe regionale încheiate de Statele Unite şi Uniunea Europeană.

După tentativa de lovitură de stat din Turcia, relaţiile dintre Ankara şi Moscova au cunoscut o îmbunătăţire, în ciuda incidentului din Siria, în cursul căruia armata turcă a doborât un avion de luptă rusesc. La rândul său, Beijingul a anunţat că va lua în considerare orice cerere din partea Turciei, membră NATO, de aderare la Organizaţia de Cooperare de la Shanghai. Ministerului chinez de Externe a precizat că Turcia este deja un partener de dialog al Organizaţiei şi cooperează strâns cu ea de mult timp, fapt apreciat de către Beijing.

Kazahstan, Kârgâzstan și Uzbekistan sunt ţări vorbitoare de limbi turcice şi, în 2013, Ankara a semnat ca ''partener de dialog'', spunând că are acelaşi destin ca membrii blocului. Mongolia, India, Iran, Pakistan și Afganistan au statut de observator, în timp ce Belarus, ca şi Turcia, pe cel de partener de dialog. O eventuală aderare a Turciei la Organizaţia de Cooperare Shanghai va alarma, probabil, nu numai Uniunea Europeană, ci şi aliaţii occidentali din cadrul NATO, fiind pusă sub semnul întrebării soliditatea actualului sistem de garanţii de securitate.

Suspectate de complot

Zeci de mii de persoane demise

Alţi aproape 15.000 de funcţionari publici, oficiali militari, din poliţie şi alţii au fost demişi, săptămâna aceasta, în Turcia şi peste 500 de instituţii, inclusiv mass-media, au fost închise, în legătură cu presupuse legături cu puciul eşuat din luna iulie. Numărul total al persoanelor demise după lovitura de stat din iulie depăşeşte 110.000.

„Lovitura capitală”

Pedeapsa cu moartea pentru… aderare

Recep Tayyip Erdogan a declarat recent că guvernul turc va prezenta "în curând" un proiect de lege parlamentului, pentru reintroducerea pedepsei cu moartea. Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a declarat că în cazul în care Turcia va reintroduce pedeapsa cu moartea, atunci "este clar" că acest lucru va însemna sfârşitul discuţiilor de aderare la UE.

Destituiţi din structurile NATO

Sute de ofiţeri turci, solicitanţi de azil politic

Sute de oficiali militari turci, care activau în sedii ale NATO din Europa şi Statele Unite, au solicitat azil politic, după ce, în urma tentativei de lovitură de stat din 15 iulie din Turcia, au fost destituiţi. Potrivit unor informaţii obţinute de Reuters, 149 de ofiţeri turci trimişi la sediul central de la Bruxelles al NATO şi la comandamente aliate din Germania, Belgia, Olanda şi Marea Britanie au primit, pe 27 septembrie, ordinul ca în termen de trei zile să revină în Turcia. Majoritatea dintre ei au fost destituiţi imediat după intrarea în ţară. Unii dintre ofiţerii turci destituiţi nu au revenit în Turcia de teamă că vor fi condamnaţi la închisoare. ''Numitorul comun al acestor victime este că toate au studiat în Occident şi au o concepţie secularistă'', a explicat un ofiţer turc destituit.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a confirmat informaţia, dar a afirmat că cererile de azil sunt o problemă a autorităţilor naţionale în care au fost depuse solicitările şi a cerut Turciei să respecte statul de drept. În replică, preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a declarat că NATO nu poate să acorde azil unor "soldaţi terorişti". "Cum un terorist, un soldat terorist, care a participat la pregătirea unei lovituri de stat, ar putea fi angajat de NATO?" - s-a întrebat retoric preşedintele turc, fără să ofere precizări la numărul persoanelor vizate, dar precizând că guvernul său va cere extrădarea lor.

Sub control prezidenţial

Epurări fără precedent în universităţi

După tentativa de lovitură de stat militară din Turcia, alegerea rectorilor în cele 181 de universităţi din ţară a fost suspendată. În prezent, preşedintele republicii alege o persoană din trei candidaţi propuşi de Consiliul Învăţământului Superior (Ya-K).

În învăţământul universitar se desfăşoară o epurare de o amploare fără precedent. La câteva zile de la lovitura de stat, Consiliul Învăţământului Superior ceruse demisia a 1.577 de decani ai unor universităţi publice şi private.

Decizia de a-i conferi preşedintelui Recep Tayyip Erdogan prerogativa de a numi rectori la universităţile din Turcia a suscitat îngrijorare în rândurile studenţilor şi profesorilor, care se tem de o eventuală ingerinţă a guvernului. Săptămâna trecută, Erdogan a înlocuit şi conducerea Universităţii Bosforului, o Alma Mater a elitei ţării, aleasă cu doar trei zile înainte de puci.

Guvernul susţine că înlocuirea rectorilor aleşi cu o numire directă va permite să fie evitate luptele dintre „clanuri” în cadrul instituţiilor de învăţământ. Oponenţii acestei măsuri acuză autorităţile că vor să-şi consolideze controlul în campusuri, bastioane ale libertăţii de opinie şi de exprimare.

La Ankara, fără prim-ministru

Proiect constituţional de întărire a prerogativelor prezidenţiale

Postul de prim-ministru al Turciei va fi eliminat în cadrul reformei constituţionale prevăzute pentru instaurarea unui regim prezidenţial, care ar urma să întărească prerogativele șefului statului, a declarat ministrul apelor şi pădurilor, Veysel Eroglu. „Nu va exista post de prim-ministru în noul sistem”, a declarat acesta pentru agenţia Anadolu.

Potrivit acestuia, vor exista, în schimb, unul sau mai multe posturi de vicepreşedinte, iar „miniştrii vor fi numiţi în afara parlamentului”. „Sistemul va fi bazat pe separaţia între puterile executivă şi legislativă”, a mai afirmat ministrul.

Conform aceleiaşi reforme constituţionale, preşedintele trebuie să provină dintr-un partid politic, aceasta fiind „o condiţie esenţială”.

Proiectul de reformă va trebui votat de cel puţin 330 de membri ai parlamentului pentru a fi ulterior supus unui referendum, „în primăvara viitoare”, a adăugat ministrul.

În luna octombrie, premierul Binali Yildirim a anunţat că reforma constituţională care va întări prerogativele prezidenţiale va fi supusă la vot în parlament „în cel scurt timp”.

Guvernul de la Ankara a făcut din instaurarea unui regim prezidenţial una din principalele sale priorităţi, însă nu dispune de majoritatea necesară în parlament pentru a trece singur acest proiect. Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, aflat la putere), din care provine Erdogan, a obţinut totuşi sprijinul liderului formaţiunii de opoziţie MHP (dreapta naţionalistă), Devlet Bahceli, pentru organizarea eventuală a unui referendum. Împreună, cele două partide dispun în legislativ de majoritatea necesară de trei cincimi (330 din 550 de mandate) pentru convocarea unui referendum - AKP având 316, iar MHP - 40.

 

Citit 2428 ori Ultima modificare Luni, 28 Noiembrie 2016 13:38

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.