Reclamarea hărțuirii la locul de muncă este în continuare un act radical în România. Mediile de lucru continuă să fie tolerante față de cei care hărțuiesc și să acorde puțină protecție celor care îndrăznesc să reclame fapte de hărțuire, se arată într-un comunicat remis redacției noastre de Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen - A.L.E.G.. În acest context, 45 de organizații pentru drepturile omului și egalitate de gen, ONG-uri pentru buna guvernare și sindicate cer Parlamentului și Guvernului, printr-o scrisoare deschisă trimisă pe 17 ianuarie, să ratifice anul acesta Convenția Organizației Internaționale a Muncii pentru eliminarea violenței și hărțuirii din lumea muncii.
"Hărțuirea în lumea muncii este o problemă în creștere, pentru care în prezent nu există soluții de combatere suficient de eficace. În fabrici, în spitale, în magazine, în companii multinaționale, în instituțiile statului - peste tot - lucrătorii și lucrătoarele se confruntă cu atitudini și comportamente abuzive, care le încalcă demnitatea și le afectează sănătatea și pentru care remediile sunt arareori adecvate. Femeile sunt afectate în mod disproporționat, cu atât mai mult în cazurile de hărțuire sexuală", se afirmă în document.
Organizațiile semnatare susțin că "neacceptarea hărțuirii e taxată, de foarte multe ori, foarte scump, chiar cu prețul pierderii locului de muncă și a sănătății lucrătorilor".
România a votat în 2019 pentru adoptarea Convenției Organizației Internaționale a Muncii (OIM) nr. 190 pentru eliminarea violenței și hărțuirii din lumea muncii, dar nu a ratificat-o, ceea ce înseamnă că prevederile sale nu sunt aplicabile încă în țară.
Condamnarea recentă a României la CEDO în primul caz al Curții Europene cu privire la hărțuirea sexuală la locul de muncă, hărțuirea studentelor de la UNATC, a angajatei de la Penitenciarul din Baia Mare, nenumărate cazuri de hărțuire a avertizorilor de integritate și a jurnaliștilor, a femeilor implicate în politică și a lucrătorilor migranți obligă Guvernul și Parlamentul să ratifice, de îndată, Convenția OIM, să alinieze legislația antihărțuire la standardele Convenției și ale Recomandării OIM și să aloce resurse adecvate pentru implementarea lor eficientă, afirmă semnatarii scrisorii deschise.
Ei susțin că, anul acesta, când România începe noul mandat în Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, unde are ca priorități promovarea drepturilor femeilor și combaterea discriminării - două domenii adânc conectate cu eliminarea hărțuirii -, România trebuie să ratifice Convenția OIM. Alte țări din Uniunea Europeană, precum Grecia, Italia și Spania, au ratificat-o deja. Mai mult, conform scrisorii deschise, accelerarea procesului de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică depinde și de îmbunătățirea legilor și politicilor publice pentru protecția lucrătorilor împotriva hărțuirii.
