Nu le mulţumi „la cei”, ci „celor” care te-au ajutat!

Vineri, 14 Februarie 2020 10:00 | Publicat în Campanii VLG
Nu este de ajuns să eviţi greşelile gramaticale pentru a spune că eşti un bun vorbitor de limbă română. Deseori, diferenţa dintre un mod de exprimare elegant şi un limbaj neîngrijit constă în detalii. Un astfel de caz este cel al modului cum folosim unele complemente indirecte. Astfel, probabil că formulări de genul „Le-am mulţumit la cei care m-au ajutat” sau „I-am mulţumit la unu dintre cei care m-au ajutat” sună cât se poate de cunoscut, putând fi auzite sau citit ...

Când folosim „datorită” şi când „din cauza”

Vineri, 07 Februarie 2020 11:00 | Publicat în Campanii VLG
Auzim de multe ori în jur exprimări de genul „S-a îmbolnăvit datorită stresului de la muncă” sau „A făcut accident datorită neatenţiei”. Pentru cine cunoaşte regulile limbii române, astfel de formulări zgârie invariabil la ureche. Pentru cine nu ştie, totul poate părea în regulă. Amuzant este că uneori auzi greşeli de acest fel chiar de la profesori sau jurnalişti, adică de la persoane pe care în mod normal le-ai „bănui” că ştiu să vorbească. Putem evita c ...

”A crea”, verbul care creează confuzii

Vineri, 17 Ianuarie 2020 11:00 | Publicat în Campanii VLG
Foarte multe persoane întâmpină dificultăţi atunci când vine vorba de declinarea verbului "a crea". Este o greşeală de limbă care ţine în mult mai mare măsură de scriere decât de vorbire. Confuzia poate fi evitată destul de uşor, dacă ne uităm cu atenţie la verbul în cauză. Pentru că se termină în "-ea", verbul „a crea” poate părea de conjugarea a doua. Nu este însă aşa, lucru explicat de autorii site-ului dexonline.ro. „Verbul „a crea”, deşi se termină ...
Auzim frecvent în jurul nostru formulări precum "mă doare apendicita" şi "mă doare amigdalita". Fără a ignora suferinţele pe care fără îndoială persoanele respective le resimt, nu putem face abstracţie nici de folosirea greşită a unor termeni, fenomen de asemenea dureros pentru limba română. În exemplele de mai sus, cuvintele „apendicita” şi „amigdalita” sunt folosite, din cauza unor confuzii, într-un context parţial sau total greşit. Acest lucru se întâmplă deo ...
Saltempo, unul dintre cei mai importanţi procesatori de carne din România, o companie „fabricat în Galaţi” şi cu acţionariat sută la sută românesc, a împlinit, 27 de ani. Am putea spune că Saltempo a unit Galaţiul cu Brăila, având o rețea proprie de 19 magazine, iar numărătoarea continuă, în cele două oraşe iar produsele sale sunt prezente atât pe rafturile marilor retaileri din România, cât şi la cele mai importante târguri dedicate industriei alimentare din lume. ...
Activitatea industrială rămâne una dintre puţinele direcţii economice în care, în ciuda turbulenţelor de tot felul, Galaţiul are un potenţial ridicat. O dovadă în acest sens este Criomec SA, o companie ridicată de la zero de echipa de specialişti condusă de prof. ing. dr. Alexandru Şerban. Cu o dinamică a dezvoltării demnă de invidiat, firma a aniversat în 2019 împlinirea a 25 de ani de activitate! Mai mult decât atât, Criomec este în prezent unul dintre pilonii economiei ...

De ce este greşit să asculţi muzică ”la maxim”

Vineri, 25 Octombrie 2019 11:00 | Publicat în Campanii VLG
Graba, neatenţia sau necunoaşterea unor reguli gramaticale elementare creează de multe ori confuzie în folosirea termenilor maxim/maximum şi minim/minimum. Distincţia este însă foarte clară, din moment ce cuvintele "maxim" şi "minim" sunt adjective, în vreme ce "maximum" şi "minimum" sunt adverbe. "Copilul meu ascultă muzică la maxim până târziu în noapte", se plânge un părinte, aparent depăşit de situaţie, pe un forum. "Iată cum poţi obţine maxim de profit cu un minim ...

”Nu se există” să ”nu se merite”!

Vineri, 11 Octombrie 2019 13:00 | Publicat în Campanii VLG
"Nu se merită" este, fără îndoială, una dintre greşelile cel mai des întâlnite în limba română, în exprimarea de zi cu zi. O auzim la piaţă, la bancă, la şcoală sau la medic şi o putem citi în tot felul de articole. Merită să amintim că uneori expresia este rostită sau scrisă de cine te aştepţi mai puţin: profesori, medici, avocaţi ş.a. Într-un mod asemănător, deşi mai rar întâlnită în viaţa de zi cu zi, este şi construcţia „nu se există”. ”Se mai ...

”Oprobriu public”, un pleonasm greu de ucis

Vineri, 04 Octombrie 2019 09:00 | Publicat în Campanii VLG
Termenul "oprobriu" este de regulă utilizat în contexte livreşti, de persoane culte, capabile să folosească un limbaj elevat. Deşi cuvântul are o aură pretenţioasă, nu de puţine ori el iese mutilat de pe buzele unor vorbitori care se vor la fel de pretenţioşi. Mai mult, mediul online şi presa abundă într-o construcţie pleonastică care are la bază acelaşi termen. Forma corectă a acestui neologism este „oprobriu” şi nu „oprobiu”, aşa cum mulţi ar putea fi înclina ...

A face un lucru muşama, o expresie mai puţin cunoscută

Vineri, 13 Septembrie 2019 12:00 | Publicat în Campanii VLG
A muşamaliza înseamnă, conform DEX, a ascunde, a acoperi o acțiune urâtă, necinstită, reprobabilă; a cocoloși. Dar astăzi o să vorbim despre o expresie mai puţin cunoscută în limba română şi mai puţin uzitată în ultima vreme: a face lucrurile muşama. Cu origini în limba turcă, lucru care se observă şi din accentuarea cuvântului muşama pe ultima silabă, termenul a intrat în limba română odată cu alte cuvinte "privitoare la ale casei": balama, cercevea, dușumea, p ...
Pagina 1 din 22