Pentru cei mai mulţi dintre noi, sărbătorile de iarnă culminează cu Revelionul, petrecere care durează o singură noapte. În mod tradiţional însă, cu precădere în mediul rural, trecerea dintre ani era un eveniment pentru care oamenii se pregăteau cu săptămâni înainte, iar evenimentul era încărcat de mult mai multe semnificaţii şi simboluri decât percepem astăzi. Potrivit datinii, după trecerea Crăciunului şi până la Anul Nou se merge cu Capra. În zona Galaţiului, c ...

Pierderi s-ar putea să înregistreze fermierii şi la culturile de păioase, informează Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ).„Grâul şi orzul au fost însămânţate târziu, deci există posibilitatea ca şi la aceste culturi să se înregistreze pierderi. Rămâne să vedem cum stau lucrurile, tot în primăvară”, a declarat directorul executiv al Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ), ing. Maricel Dima. „Nici măcar nu pot face o estimare, la acest moment. Drumurile, în ferma noastră ...

* Se umblă cu plugul, capra şi ursul, cu semănatul şi cu sorcova Din popor, la moldoveni, tradiţională de Anul Nou nu era petrecerea de Revelion, care durează doar o noapte. La sat, oamenii gospodari se pregăteau şi o lună încheiată pentru trecerea de la un an la altul. Şi aşa simţea omul de două ori că e de-al locului şi de-al comunităţii: o dată când trudea ca toate să-i fie în ordine şi încă o dată când îi călcau în bătătură cetele de colindători veniţi ...

* Aproape 2.000 de hectare de culturi au fost distruse de apele Chinejei, în Lunca Brateşului de Sus * La Frumuşiţa, dintre cele peste 800 de hectare de culturi calamitate de ape, aproape 550 erau lucrate de societatea SC Brates Prut Frumuşita SA * La Folteşti, alte o mie de hectare zac sub apă şi mâl   Există şi oameni care se bucură de dezastrul societăţilor agricole: hoţii ale căror căruţe ajung fără probleme acolo unde combinele marilor fermieri nu au acces, din cauz ...

Gospodarii de prin judeţ au început deja să pună pepeni, perioada specifică pentru aceste însămânţări fiind între finele lunii aprilie şi începutul lunii mai. Cât vor însămânţa, până la urmă, producătorii gălăţeni, rămâne de văzut. Vom şti cu siguranţă la sfârşitul acestei luni. În cursul verii trecute, mulţi dintre fermierii ce au cultivat pepeni pe suprafeţe vaste, dezamăgiţi de câştiguri, spuneau că anul acesta fie vor pune harbuji pe maxim două sau t ...

Temperaturile nu vor mai scădea sub 3 grade Celsius nici în cele mai reci nopţi, până la mijlocul săptămânii viitoare, sunt de părere meteorologii. Se preconizează ploi, dar cantităţile de apă nu vor fi importante, aşa că specialiştii susţin că vremea va rămâne bună pentru semnat, cel puţin până miercurea viitoare. ...

Pe câmp, chiar şi în zilele de sărbătoareDupă ce au rămas serios în urmă cu însămânţările de primăvară, nici de Sfântul Gheorghe nu s-au oprit gălăţenii din răscolit câmpul. De dimineaţă, în loc să dea fugă la biserică şi să respecte rânduielile de rugăciune, zeci de oameni s-au urcat pe tractor, au pus plugurile sau au încărcat remorcile cu seminţe şi au ieşit pe ogor. Doar-doar s-or mai ajunge cu treburile şi îi vor găsi Sfintele Paşti aşezaţi şi cu ...

Semănat sau nu la vreme, grâul de toamnă creşte şi promite să facă lan frumos * Dacă lucrurile vor merge bine, recolta de grâu ar putea să mai estompeze un pic efectele crizei asupra economiei gălăţene * După ce s-au ars anul trecut, fermierii se feresc să mai ţină rapiţa * Culturi întoarse deja pe mai mult de 1.600 de hectare * Fermierii din zona Bădălanului se luptă cu băltirile, care nu-i lasă să semene sau le îneacă răsadurile * "Suntem în urmă cu semănăturile ...

Fiecare fermier, şef de asociaţie agricolă sau întreprinzător gălăţean care înfiinţează culturi mari preferă anumiţi hibrizi. Unii dintre ei nu se abat de la calitatea românească a seminţelor de semănat şi folosesc acest tip de produse de ani de zile, cu rezultate pe care le consideră mulţumitoare. Alţi cultivatori spun însă că din hibrizii româneşti se dezvoltă plante cu diverse probleme, aşa că este mult mai avantajos, din toate punctele de vedere, să îi foloseas ...

* Cu „pupăza” la nănaşă, cu „sănătatea anului nou” şi cu botezul cailor în centrul oraşului În prima şi a doua zi din noul an, pe vremuri, erau mai multe obiceiuri: semănatul, vizita finilor la naşi şi botezul cailor. Artistul popular Paul Buţa (referent la Centrul Cultural Dunărea de Jos, dar mai ales celebru prin măştile populare create de el) ne-a povestit despre aceste obiceiuri care, deşi nu se mai păstrează astăzi, sunt interesante şi demne de a fi cunoscute ...