Pârghiile şi piedicile în accesarea şi derularea proiectelor cu bani europeni la Galaţi au fost tema unei dezbateri organizate joi, 22 noiembrie, de ziarul „Viaţa liberă” şi Freedom House România, în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de Comisia Europeană prin DG Regio. La eveniment, desfăşurat în sala de conferinţe a hotelului Navrom River, au participat specialişti implicaţi în realizarea de proiecte europene din cadrul administraţiei publice locale şi judeţene, ai mediului de afaceri, mediului universitar, ai organismelor intermediare şi autorităţi responsabile de absorbţia fondurilor europene.
Miza dezbaterii este una importantă dacă este să luăm în considerare faptul că, pe politicile de coeziune, potrivit datelor Agenţiei Regionale de Dezvoltare (ADR) Sud-Est, doar în cadrul Programului Operaţional Regional (Regio), pe exerciţiul financiar 2014-2020, în regiunea din care fac parte Galaţiul, alături de Brăila, Tulcea, Buzău, Constanţa şi Vrancea, sunt peste 500 de contracte în curs de implementare, în valoare totală de peste 500 milioane de euro.
Iar dacă este să vorbim strict de judeţul Galaţi, sunt contractate 85 de proiecte, în valoare de peste 75 milioane de euro. Mai mult, până la sfârşitul anului, se vor mai semna încă 20 de contracte, astfel că, în total, Galaţiul va depăşi prin Regio ştacheta de 100 milioane de euro. Toate acestea se vor regăsi în infrastructura de transport, de sănătate, servicii sociale, dar şi dezvoltarea unor afaceri.
Dincolo însă de aceste cifre, de la realizarea şi lansarea unui proiect până la implementarea acestuia este o cale lungă şi nu întotdeauna uşoară. Un proiect european este, adesea, o poveste cu suspine, fie că e vorba de respectarea sau modificarea ghidurilor de aplicare, de realizarea documentării, verificarea, obţinerea avizelor şi trecerea efectivă la implementare. Printre principalele „hibe” sesizate de cei care au aplicate pentru proiecte europene se numără perioadele lungi de avizare, viciile legislative sau normative ce ţin, de exemplu, de derularea procedurilor de achiziţii, interacţiunea uneori deficitară la nivelul instituţional, calitatea consultanţei şi a auditului, stabilirea criteriilor de atribuire a unor lucrări şi calitatea acestora etc. Multe dintre aceste piedici ar putea fi eliminate prin promovarea schimbului de bune practici, printr-o diseminarea mai eficientă a rezultatelor proiectelor şi, nu în ultimul rând, printr-o implicare mai activă la nivel legislativ sau executiv. Tocmai din acest motiv, dezbaterile pe tema punerii în practică a politicilor de coeziune, precum cea organizată de „Viaţa liberă”, sunt un catalizator al dialogului între părţile interesate de creşterea absorbţiei fondurilor europene. De altfel, mai multe detalii despre subiectele abordate în cadrul dezbaterii, inclusiv la nivel de derularea unor proiecte, vor fi prezentate în ediţiile viitoare ale ziarului „Viaţa liberă”.
*
După cum v-am informat în paginile ziarului nostru, “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, finanţat de Comisia Europeană prin DG Regio, este un proiect de anvergură iniţiat de Freedom House, sub egida PressHub, în parteneriat cu Radio France Internationale România, Viaţa liberă Galaţi, Transilvania Reporter, Gazeta de Sud și Ziarul de Iași, precum şi cu jurnalişti de la încă 20 de publicaţii din România. Proiectul va genera, în total, peste 300 de articole despre ce se întâmplă în România cu banii primiți în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Articolele sunt publicate pe platforma PressHub.ro/BaniEuropeni și în publicațiile partenere.
