* În acest moment, prin EURES – Serviciul European de Ocupare a Forţei de Muncă, vă aşteaptă nu mai puţin de 1.559.457 de posturi vacante, dintre care 903.619 în Marea Britanie, şi 264.521 în Germania * Ce se caută? Medici, asistente medicale, specialişti în IT, ingineri din toate domeniile, şoferi, ospătari, muncitori de tot felul, de la agricultură la construcţii, dar şi infirmiere sau îngrijitori pentru persoanele vârstnice
Conform EURES, reţeaua de cooperare destinată să faciliteze libera circulaţie a lucrătorilor în Spaţiul Economic European, România nu oferă mai mult de 9.000 de locuri de muncă, în condiţiile în care Marea Britanie şi Germani deschid porţile unui adevărat paradis al sutelor de mii de joburi. Oferta este la fel de generoasă şi pe site-urile de profil, care se laudă cu peste 5.000 de oferte disponibile şi în Germania şi Regatul Unit. Pentru că îngrijirea vârstnicilor este unul dintre cele mai căutate slujbe, vom încerca să vă prezentăm toate faţetele acestui job accesibil oricui.
Ce înseamnă să fii „Altenpflegerin”
Aşa i se spune, în germană, persoanei care îngrijeşte de un vârstnic. Fie că e vorba de „cuidado de ancianos”, în spaniolă, sau de „badanta”, în italiană, îngrijirea unei persoane vârstnice presupune acelaşi fel de muncă. Potrivit ofertelor de pe site-uri, în Germania, salariul minim lunar pe care îl poate câştiga îngrijitorul se ridică la 800 de euro, în Italia - la o mie de euro, iar în Marea Britanie - 120-200 GBP pe săptămână, adică aproximativ 200 de euro. Masa şi cazarea sunt, în general, oferite de angajator.
Condiţii obligatorii
Îngrijitorul trebuie să vorbească măcar la nivel mediu limba persoanei de care are grijă. Experienţa sau studiile medicale constituie un avantaj. Nu vă aventuraţi la un asemenea job dacă nu aveţi o stare de sănătate bună, calm, răbdare, rezistenţă la stres, o atitudine pozitivă şi înţelegătoare faţă de momentele dificile care pot apărea în relaţia cu o persoană în vârstă şi dorinţă de a ajuta. Veţi munci poate şi zece ore pe zi, iar singura zi liberă nu va fi, neapărat, duminica!
Ce aveţi de făcut?
Cam de toate: ajutaţi vârstnicii să se deplaseze la toaletă, să se spele, să se îmbrace, îi veţi pieptăna, le veţi tăia unghiile, schimba pungile urinare sau scutecele pentru cei cu incontinenţă, le schimbaţi poziţia în pat pentru a evita apariţia escarelor, îi hrăniţi şi hidrataţi, le daţi medicaţia, faceţi menajul şi, dacă e cazul, îngrijiţi animalele de companie! În toate trebuie să menţineţi comunicarea şi pofta de viaţă!
Reguli de aur! Nu vă plângeţi, nu bârfiţi!
În niciun caz nu vă plângeţi familiei sau vârstnicului pe care îl îngrijiţi de problemele personale! Lamentaţiile nu îi vor impresiona, dimpotrivă! Nu vorbiţi despre persoanele îngrijite anterior şi despre familiile anterioare. Angajatorii s-ar putea gândi că la fel veţi face şi cu ei! Riscaţi să vă pierdeţi slujba.
Risc major! Fără contract, ajungeţi sclav!
Nu riscaţi să plecaţi la noul loc de muncă fără un contract legal şi serios şi fără asigurare! Riscaţi să ajungeţi în situaţia de a fi exploatat, plătit cu te miri ce şi mai nimic. Au existat cazuri de infirmieri care s-au îmbolnăvit şi au fost nevoiţi să plătească sute sau mii de euro pentru că nu aveau asigurare medicală!
Experienţa lui „Helen”: Bijuterii ca amintire de la patroană
"Helen”, aşa a fost, vreme de trei luni, o doamnă din Galaţi, pentru nemţoaica pe care a îngrijit-o. Helen a trăit experienţa unui contract de muncă în străinătate la vârsta pensiei, la care puţini şi-ar mai asuma un asemenea job. Evident, în anii tinereţii a visat să treacă graniţa, ba chiar, mărturiseşte cu nostalgie, a „pierdut” trenul, adică oportunitatea de a pleca în Franţa. Experienţa germană a fost una de neuitat! În sens pozitiv! Relaţia cu patroana a fost una elegantă şi apropiată, atât cât poate însemna "apropiere" la nemţi. Obişnuită cu şmotrul, ca orice gospodină serioasă din România, a fost surprinsă că nemţoaica o mai oprea din robotitul zilnic. La fel de plăcut surprinsă a fost şi patroana de mâncărurile delicioase preparate de românca noastră. În faţa guliilor umplute a făcut ochii mari întrebând nedumerită dacă e vorba de... cartofi! Însă cel mai impresionant moment al acestei slujbe s-a petrecut la final. Doamna, extrem de elegantă, i-a făcut gălăţencei un dar neaşteptat. A răsturnat pe pat caseta cu bijuterii şi a insistat ca Helen să-şi aleagă un obiect care-i place. Gălăţeanca noastră, profund impresionată, a ales un lănţişor de argint, dar doamna a insistat să-i ofere şi un inel şi o broşă, toate din argint! O deranja faptul că Helen nu purta bijuterii...
Asta nu înseamnă, însă, că toate poveştile joburilor peste hotare se încheie la fel!
