- Proiectele de investiţii derulate prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF) şi POIM, „colacul de salvare” pentru flota de la Dunăre
- O navă de semnalizare şi un complex de dragaj sunt deja în construcţie la Şantierul Naval ATG Giurgiu
- În curând va fi lansată şi licitaţia pentru achiziţia a patru remorchere cu clasă de gheaţă
Programele de îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie pe Dunăre cu finanţare din fondurile europene de coeziune au generat investiţii de aproape 50 milioane de euro în modernizarea flotei de intervenţie a Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi. O navă de semnalizare şi o ambarcaţiune pentru măsurători, un complex de dragaj, dar şi patru remorchere multifuncţionale cu clasă de gheaţă sunt „zestrea” cu care administraţia fluvială va rămâne după încheierea proiectelor derulate prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF) şi Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020. Aceste investiţii sunt doar „vârful icebergului” în cadrul unor programe mult mai ample de îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, fluviul fiind, de altfel, unul dintre coridoarele principale ale Rețelei trans-europene de transport (TEN-T).
Achiziţiile de nave tehnice au fost, după 1989, o „floare rară” la Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi. Aşa se face că multe dintre remorcherele, pilotinele sau şalupele instituţiei care ar trebui să fie în „linia întâi” în menţinerea în condiţii optime a şenalului navigabil au deja zeci de ani de activitate, fiind depăşite din punct de vedere tehnic. Este şi cazul celor patru nave „Semnal” folosite la măsurători hidrografice şi balizarea Dunării.
„Ele au fost bune la vremea lor, acum vreo… 35 ani. Dar în prezent sunt nave cu o durată de utilizare amortizată integral – deşi sunt încă funcţionale, se cam impune înlocuirea lor. Ca idee, aceste nave, construite în anii ’80, au motoare produse sub licenţă Faur Bucureşti, iar fabrica nici nu mai există. Să faci rost de piese de schimb este o veritabilă aventură”, ne explică directorul general al AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru.
Un pas important pentru derularea unor investiţii pe acest segment al semnalizării şi măsurătorilor hidrotehnice a fost lansarea, în 2014, a proiectului multianual FAIRway Danube ce vizează implementarea „Master Planului de Reabilitare şi Întreţinere a Şenalului Navigabil” elaborat la nivelul ţărilor dunărene. În cadrul acestui proiect, AFDJ Galaţi a beneficiat de 8,5 milioane de euro (85 la sută din fonduri CEF, 15 la sută de la bugetul de stat), din care aproape 4,5 milioane de euro au fost alocate pentru achiziţia unor nave tehnice, respectiv o navă de semnalizare şi o ambarcaţiune de măsurători.
„Avem în vedere în special sectorul româno-bulgar al Dunării, o zonă sensibilă pentru navigaţie, mai ales în perioadele secetoase, când apele sunt scăzute. În astfel de situaţii, mai ales pe sectorul dintre Bechet (km 679) şi Corabia (km 625), pot apărea puncte critice pentru navigaţie, cu adâncimi de sub 2,5 metri, iar pentru siguranţa navigaţiei este nevoie de o intervenţie rapidă, inclusiv pentru completarea sau reamplasarea semnalizării plutitoare. Prin FAIRway Danube am avut posibilitatea să achiziţionăm o navă de semnalizare pentru astfel de intervenţii, dar şi o ambarcaţiune pentru măsurători mult mai detaliate şi mai precise, folosite inclusiv în realizarea hărţii electronice a Dunării”, a precizat directorul general al AFDJ Galaţi.
Licitaţia pentru construirea navei de semnalizare, în urma procesului de achiziţie publică lansat în octombrie 2017, a fost câştigată de Şantierul Naval ATG Giurgiu, valoarea contractului, cu termen de execuţie de 14 luni, fiind de 15.885.000 lei (fără TVA), adică aproape 3,5 milioane de euro.
„Nava de semnalizare este o navă modernă, în primul rând din punct de vedere tehnic. Sunt echipamente de ultimă generaţie, de la propulsie până la echipamentele de măsurători – ne-a declarat directorul general al Şantierului Naval ATG Giurgiu, Adrian Patriche. Dar vorbim şi de un lanţ de producţie în care au fost implicate şi multe firme autohtone. De exemplu, la Galaţi, firma de arhitectură navală NASDIS s-a ocupat de proiectare, la Menarom s-au făcut echipamentele de lansare, vinciurile, tabla am luat-o de la combinatul ArcelorMittal, profilele metalice de la laminorul de la Brăila, o serie de echipamente specializate ne-au fost furnizate prin intermediul unei reprezentanţe locale, Navtron Constanţa. Prin urmare, e un proiect care a implicat foarte multă lume, iar acum suntem aproape de finalizarea lui. Termenul de predare este decembrie 2018, dar chiar acum, în septembrie, vom avea o lansare la apă pentru verificarea corpului navei şi pentru finalizarea montării echipamentelor”.
În ceea ce priveşte ambarcaţiunea de măsurători, fiind de mici dimensiuni - lungime 8 metri, lăţime de 2,5 metri şi un pescaj de 0,6 metri - lucrurile au mers mai repede. Contractul în valoare de 2.089.000 lei (fără TVA), adică în jur de 450.000 euro, a fost adjudecat, în noiembrie 2017, de asocierea Navtron Constanţa şi SC Boat & Yacht Service, Ilfov. Nava a fost recepţionată de AFDJ Galaţi în iulie a.c. şi în prezent se află la Giurgiu, în campanie de măsurători. Punctul forte al ambarcaţiunii este un sonar multibeam, ce-i permite maparea cu exactitate a fundului Dunării şi monitorizarea depunerilor de aluviuni, inspectarea infrastructurii hidrotehnice, dar şi depistarea unor obiecte străine în apele fluviului.
DRAGAJ ÎN PUNCTELE CRITICE
Un alt segment în care fondurile europene vor pune AFDJ Galaţi în mişcare este cel al lucrărilor de dragaj, graţie proiectului SWIM (SMART Waterway Integrated Management), în valoare de 12,22 milioane de euro, finanţat, de asemenea, în proporţie de 85 la sută prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF). Proiectul, aprobat de Comisia Europeană în iulie 2016, are ca obiectiv realizarea unui Concept Integrat pentru implementarea activităților de relocare a șenalului Dunării prin lucrări de dragaj capital.
„Ideea acestui proiect a plecat după ce s-a constatat că pe sectorul de Dunăre cuprins între Corabia şi Calafat, în special în zona Bechet, în perioadele cu ape scăzute, apar puncte critice. De asemenea, când debitele sunt mici, din cauza conformaţiei şenalului şi a depunerilor aluvionare, intrarea în portul Corabia, la danele de încărcare, este, practic, blocată. Nu în ultimul rând, la podul Calafat-Vidin se impune deschiderea unei noi pase de navigaţie, pentru că la ora actuală trecerea se face alternativ, pe o singură pasă, ceea ce înseamnă un timp mai lung pentru transportatori. Proiectul SWIM îşi propune să rezolve toate aceste probleme, iar pentru acest lucru, din bugetul proiectului sunt asigurate fondurile necesare achiziționării utilajelor pentru execuția lucrărilor de dragaj capital (dragă fluvială, ponton, remorcher de manevră și 2 șalande) și costurile operaționale pentru 2 ani”, ne-a declarat directorul AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru.
În baza procedurilor de achiziţie publică, realizare a complexului de dragaj, în valoare de 42.728.000 lei (fără TVA), adică aproape 9,3 milioane de euro, a fost adjudecat, în martie 2018, tot de Şantierul Naval ATG Giurgiu, termenul de execuţie fiind de 12 luni.
Pe de altă parte, Asociaţia Armatorilor şi Operatorilor Portuari-Fluviali din România (AAOPFR) atrage atenţia că reabilitarea şenalului pe sectorul dintre Corabia şi Calafat este o condiţie necesară, dar nu suficientă pentru asigurarea unor condiţii optime de transport pe Dunăre.
„Mai sunt şi alte puncte critice în perioadele cu ape mici – Olteniţa, Zimnicea, între Giurgiu şi Corabia. Ce înseamnă asta? Se face o încărcare cu 30-40 la sută mai puţină marfă, dacă se pun la socoteală şi rutele ocolitoare, dar şi desfacerea convoaielor şi trecerea unitate cu unitate peste punctele critice, ajungi să faci şi 900 km în plus pentru un convoi. E vorba de cheltuieli suplimentare, timp pierdut, probleme în onorarea contractelor. Prin urmare, ar trebui avute în vedere şi aceste puncte”, ne-a spus preşedintele AAOPFR, Tudorel Bogos.
Dorinţa armatorilor s-ar putea îndeplini în viitorul nu foarte îndepărtat, dat fiind faptul că investiţiile AFDJ Galaţi în echipamentele de dragaj vor continua: „Achiziţia cu fonduri europene a acestui prim complex de dragaj este doar începutul. Avem în pregătire proiecte şi pentru achiziţionarea unor nave de dragaj absorbant-refulante cu magazie proprie, astfel încât să creştem capacitatea şi viteza de intervenţie în punctele critice. Există un interes deosebit din partea UE de a dezvolta transporturile pe această axă Rin-Main-Dunăre, cu siguranţă vom putea pune în mişcare şi aceste proiecte”.
REMORCHERE PENTRU TIMPURI GRELE
Capacitatea administraţiei fluviale de a asigura condiţii optime pentru transportatori este pusă la încercare nu numai în perioadele secetoase, ci şi în iernile foarte geroase, când gheaţa devine greu de învins. În iarna lui 2017 a fost jale printre transportatori.
„Gheţurile te prind în zone izolate, pe Dunăre, uneori nici semnal la telefon nu ai! Desigur, noi înţelegem că este vorba de condiţii extreme, uneori nici nu este indicat la clasa de nave pe care le avem să ieşim în marş. Dar asta nu înseamnă că AFDJ nu trebuie să aibă capacitate de intervenţie – să le acorde asistenţă oamenilor rămaşi izolaţi, să ajute unităţile rămase în gheaţă sau să cureţe şenalul, să asigure mai din pripă curgerea sloiurilor. Sunt cazuri de forţă majoră, dar ideea e că încetarea acestei situaţii, dacă se face într-un timp rezonabil, duce la diminuarea pierderilor. Una e să stau să aştept două, trei săptămâni reluarea traficului pe Dunăre, alta să aştept două, trei zile!”, ne-a spus reprezentantul armatorilor, preşedintele AAOPFR, Tudorel Bogos.
Semnalele de alarmă trase de transportatori nu au rămas fără ecou, iar Direcţia de Transport Naval din Ministerul Transporturilor a decis să susţină un proiect al AFDJ Galaţi privind achiziţionarea a patru remorchere multifuncţionale cu clasă de gheaţă – două fluviale şi două maritime - care să crească capacitatea de intervenţiei a administraţiei nu numai pe timp de iarnă, ci şi în cazul apariţiei unor solicitări de operaţiuni de remorcaj, intervenţii pentru dezeşuări de nave sau convoaie, stingere de incendii la bordul navelor sau la cheu etc.
„O oportunitate a fost faptul că, prin modul în care a fost conceput, Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) ne dă posibilitatea de a achiziţiona cu bani europeni aceste patru remorchere cu clasă de gheaţă, 75 la sută fiind asigurate din fondurile de coeziune economică şi socială, iar 25 la sută de la bugetul de stat. Astfel, am depus o cerere de finanţare pe POIM pentru achiziţia acestor remorchere, iar proiectul, cu o valoare estimată de peste 126.344.000 lei (fără TVA), deja a parcurs aproape toate etapele de aprobare atât la nivelul instituţiilor europene, cât şi la cel al instituţiilor naţionale, iar în cursul acestei luni, imediat ce se va primi şi validarea din partea ANAP, vor fi lansate licitaţiile de execuţie pe platforma publică de achiziţii publice (SICAP)”, a declarat directorul general al AFDJ Galaţi.
Conform proiectului, remorcherele maritime cu clasă de gheaţă vor avea o putere de cel puţin 5.000 CP, iar remorcherele fluviale de cel puţin 2.000 CP. De asemenea, remorcherele vor fi dotate cu echipamente specifice de intervenţie – macarale pentru operaţiuni navale şi portuare, vinciuri de manevră, tunuri de stins incendiile, echipamente moderne de navigaţie, comunicaţie şi monitorizare a motoarelor principale şi auxiliare. Conform preţurilor practicate în industria navală, un remorcher pentru sectorul fluvial ar ajunge la 5,5 milioane de euro, iar unul pentru sectorul maritim, la aproximativ 8,5 milioane de euro.
Foto5: Tudorel Bogos, preşedintele AAOPFR
Foto8: Dorian Dumitru, director general AFDJ Galaţi
Fişa tehnică a navei de semnalizare
Noua navă de semnalizare ce va intra în curând în dotarea AFDJ Galaţi, graţie investiţiilor făcute în cadrul proiectului FAIRway Danube, va avea o lungime de 36 metri, o lăţime de 9 metri, un pescaj de 1,4 metri şi un deplasament de 346 tone. Nava va fi una versatilă în utilizare, graţie puterii şi sistemelor de comandă şi control ale celor două motoare, fiecare de 530 CP. Practic, cu o putere totală de 1.030 CP, nava va avea o putere aproape dublă faţă de vechile nave „Semnal”, asta în condiţiile în care costurile de exploatare şi consumul de combustibil vor fi mult mai mici.
Pe lângă un sistem de manevră al geamandurilor ce va beneficia de un grup hidraulic performant (macara electro-hidraulică tip telescop boom, completat cu două cabestane amplasate în ambele borduri în prova), puncte forte ale navei vor sistemele de navigaţie şi comunicaţii, sistemele de poziţionare, precum şi sistemul de măsurători şi colectare a datelor.
Cum a fost conceput complexul de dragaj
Complexul de dragaj construit de Şantierul Naval ATG Giurgiu pentru AFDJ Galaţi în cadrul proiectului SWIM va fi format dintr-o dragă absorbant refulantă cu cap afânător (care dislocă aluviunile/nisipul mai tare), cu o capacitate de dragaj de 3.000 mc/h hidromasă, cu concentraţie de 10-30 la sută masă solidă şi o adâncime de dragare de 15 metri; două şalande nepropulsate cu o capacitate de încărcare de 420 mc; un remorcher tip împingător, de manevră, cu două motoare, cu o putere totală de 1.720 CP; un ponton de acostare şi încărcare, cu doi piloni de fixare hidraulici; 500 metri de tubulatură pentru transferul materialului dragat. Nava de dragaj va avea echipamente moderne de navigaţie, de poziţionare în zona de execuţie a lucrărilor şi monitorizare a capului de dragaj.
De asemenea, costurilor operaţionale aferente lucrărilor de dragaj (salarii personal navigant, combustibil etc.) vor fi acoperite din fonduri europene pe o perioadă de doi ani de zile.
Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și www.viața-libera.ro în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
