Fonduri europene pentru telescopul care a dus Galaţiul printre stele

Fonduri europene pentru telescopul care a dus Galaţiul printre stele
Evaluaţi acest articol
(33 voturi)

Cine va „rătăci” vreodată prin constelaţiile Cassiopeia, Andromeda sau Cepheus să nu se mire dacă va descoperi acolo, la sute sau mii de ani lumină de Pământ, o stea variabilă purtând numele… Galaţiului. Şi nu ar trebui să se mire nici dacă va afla că unul dintre „fraţii” mai mici ai telescopului Hubble se găseşte la Galaţi, la Observatorul Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă”. În fapt, în jurul acestui Observator şi al Planetariului, graţie investiţiilor de aproape 500.000 euro făcute printr-un proiect PHARE cu fonduri europene, în ultimul deceniu s-a format un prestigios centru de cercetare şi de instruire a celor pasionaţi de astronomie şi astrofizică.

Când te afli lângă imensul telescop, ce pare mai mult o piesă de artilerie şi mai puţin un instrument de cercetare a spaţiului, simţi instinctiv „forţa” întregii maşinării ce se ridică din spatele acoperişului retractabil. Din „centrul de comandă”, cu ajutorul calculatoarelor şi a softurilor specializate sunt alese „ţintele” şi conduse observaţiile astronomice, veritabile călătorii în timp şi spaţiu. În prima linie a exploratorilor se află membrii Astroclubului „Călin Popovici”, iniţiat chiar de muzeograful Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului Astronomic.

„Eu sunt inginer de profesie, dar astronomia este viaţa mea. Şi uite că „s-au aliniat planetele” să putem realiza acest Observator Astronomic şi Planetariul. Astronomia este considerată la noi o materie „de nişă”, la şcoală dacă apare pe undeva ca materie facultativă, graţie unor profesori de fizică entuziaşti. Dar sunt foarte mulţi oameni pasionaţi de astronomie – şi tineri, şi mai puţini tineri – iar acest Observator vine în întâmpinarea pasiunii lor. Nu stăm închişi cu telescoapele într-un „turn de fildeş”, prin munţi, ci este un Observator public, accesibil, deschis tuturor celor interesaţi de astronomie. Avem aceste activităţi de educaţie şi popularizare a astronomiei, completate, la un nivel mai înalt, de activitatea de cercetare ştiinţifică”, ne-a explicat astronomul Ovidiu Tercu.

TELESCOAPE DIN BANI EUROPENI

Chiar dacă astăzi Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi pare de neconceput fără Observatorul Astronomic, el nu a fost luat în calcul chiar de la început. Iniţial se avea în plan doar realizarea Planetariului, iar pe locul în care se află astăzi observatorul şi terasa de observaţie ar fi trebuit să fie… o cofetărie.

„Eu am venit la muzeu în 2003, pentru a discuta despre Planetariu. Atunci sediul muzeului era încă în construcţie. Fiind şi inginer, când am văzut structura de rezistenţă, orientarea grinzilor – ce permitea instalarea unui acoperiş retractabil – m-am gândit că ar fi ideale pentru un Observator. În plus erau şi alţi factori favorabili: spaţiile anexă, terasa de observaţii, cadrul natural - în mijlocul Grădinii Botanice, faptul că eram în sudul Galaţiului, feriţi într-o oarecare măsură de poluarea luminoasă. M-am consultat şi cu alţi astronomi, iar ei mi-au confirmat că era o idee bună. După această analiză am făcut toate demersurile necesare la conducerea CJ, la conducerea Muzeului din acel moment, am venit cu propuneri, cu soluţii, cu argumente, iar ideea a fost acceptată chiar din prima clipă!”, îşi aminteşte Ovidiu Tercu.

În perioada 2005 – 2007 s-a realizat Observatorul din punct de vedere constructiv. În aceeaşi perioadă s-au pus şi bazele Astroclubului „Călin Popovici”. Însă era nevoie şi de echipamente, iar acestea nu erau tocmai uşor de obţinut. „Împreună cu colegul meu Cătălin Buluc am umblat după sponsorizări şi astfel am început să obţinem primele echipamente. Inclusiv „Monstrul”, cum l-au botezat copiii de la Astroclub – un telescop pentru observaţii vizuale cu o oglindă de 400 mm – care a fost mult timp cel mai mare telescop destinat publicului din România. Dar momentul decisiv a fost în 2009, când printr-un proiect european iniţiat de CJ Galaţi şi Complexul Muzeal am ajuns la un nivel la care se putea desfăşura şi activitate ştiinţifică”, ne-a spus Ovidiu Tercu.

Valoarea totală a proiectului ce a cuprins dotarea Planetariului şi a Observatorului Astronomic a fost de 503.000 de euro, din care 446.000 de euro au fost din fonduri PAHRE, iar 57.000 euro din fondurile proprii ale CJ Galaţi, în subordinea căruia se află Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii.

Piesa de rezistenţă a Observatorului, achiziţionată prin acest proiect, a fost telescopul principal. Având la bază un sistem Ritchey-Chretien, similar cu cel utilizat la construirea telescopului Hubble, telescopul gălăţean a fost dotat cu o oglindă de 400 mm, executată la comandă de către firma Astro Systeme Austria, şi pus pe o montură ecuatorială de tip german ASA Direct Drive DDM 85 produsă de aceeaşi firmă. De asemenea, telescopul a fost dotat, printre altele, cu o cameră CCD specială şi filtre de fotometrie destinate activităţilor de cercetare ştiinţifică şi astrofotografie. În plus, pentru observaţiile solare a fost achiziţionată o lunetă SolarMax /H-alfa, unică la vremea ei în România. În ceea ce priveşte Planetariul, el a fost dotat la rândul său cu un sistem de proiecţie digital In Space System 2C HD şi un ecran de proiecţie cu diametrul de 7 m.

„Practic, cu aceste echipamente, am ajuns la nivelul observatoarelor din centrele universitare din Europa de Vest sau America de Nord. Mai mult, am fost o sursă de inspiraţie şi pe pentru alte observatoare din ţară. Am avut, se vede, în UE, o… stea norocoasă”, a arătat Ovidiu Tercu.

PREMIERE ŞTIINŢIFICE

Graţie noilor echipamente achiziţionate cu bani europeni, astronomii de la Observatorul de la Galaţi au putut scotoci mai adânc în misterele cosmosului şi să studieze mai îndeaproape corpurile cereşti aflate la ani lumină de noi şi chiar să marcheze o serie de premiere pentru astronomia românească. De exemplu, în 2012 s-a reuşit, în România, observarea primei planete extrasolare (plante ce se rotesc în jurul unei alte stele decât Soarele)! Un an mai târziu, în 2013, Observatorul Astronomic de la Galaţi s-a clasat pe locul opt în Europa şi locul 40 în lume (din 1.800 de observatoare) în ceea ce priveşte observaţiile asupra asteroizilor şi cometelor. În total, astronomii gălăţeni au observat peste 1.200 de asteroizi şi comete şi peste 11.000 de poziţii (coordonate cereşti) raportate internaţional, către Minor Planet Center, din care 5.377 de poziţii raportate pentru asteroizi apropiaţi Pământului (Near-Earth Asteroids).

Unele dintre cele mai interesante descoperi au fost însă cele privind stelele variabile. În 2013, Ovidiu Tercu şi Alexandru Dumitru - membru al Astroclubului „Călin Popovici”, în prezent membru în consiliul de administraţie la The Astronomical Society of Glasgow - au descoperit la Observatorul Astronomic Galaţi primele două stele variabile, acestea fiind botezate Galaţi V1 şi Galaţi V2. Era vorba de două stele de tip Delta Scuti (un tip de stea variabilă care prezintă variații ale luminozității sale datorate pulsațiilor radiale și pulsațiilor neradiale ale suprafeței sale – n.r.), variaţia strălucirii acestora fiind de ordinul orelor. Variaţia luminozităţii este rezultatul unor procese interne care se desfăşoară în interiorul stelelor. Descoperirea a fost raportată şi confirmată de Asociaţia Americană a Observatorilor de Stele Variabile, cele două stele purtând numele Galaţiului fiind incluse în baza de date internaţională.

„Vă daţi seama că a fost o mândrie pentru noi să ducem numele Galaţiului printre stele. Dar nu a fost un episod singular. În 2014, împreună cu Alexandru Dumitru, dar şi cu Vlad Tudor – membru al Astroclubului gălăţean, doctorand în astrofizică la Curtin University din Australia – au fost descoperite încă trei stele variabile, două dintre acestea, Galaţi V4 şi Galaţi V5, fiind de tipul EW (W Ursae Majoris) numite şi binare în contact. Descoperirea acestor stele a fost, de asemenea, o premieră pentru astronomia românească”, ne explică Ovidiu Tercu.

Au mai urmat şi alte descoperiri asemănătoare. Mai exact, în perioada 2016 – 2017 au fost descoperite stelele variabile Galati V6 şi Galati V8–V13 de către echipa formată din Ovidiu Tercu şi Andrei-Marian Stoian, în vârstă doar de 16 ani, de asemenea membru al Astroclubului „Călin Popovici”. Una dintre stele – Galaţi VE – s-a dovedit a fi o stea variabilă elipsoidală rotativă (ELL), o premieră şi ea pentru România. Astfel, în total, 12 stele variabile poartă, în prezent, numele Galaţiului.

OLIMPICI LA ASTRONOMIE

Chiar dacă realizările ştiinţifice sunt unele importante, Observatorul Astronomic de la Galaţi nu şi-a părăsit misiunea în plan educativ şi de popularizare a ştiinţei. Sute de gălăţeni participă de fiecare dată la acţiunile organizate de Observator cu ocazia unor evenimente astronomice mai deosebite, precum eclipsele, dar şi la programele speciale organizate de Ziua Astronomiei, Noaptea Muzeelor, Şcoala de Vară, Tabăra de Astronomie. Unele evenimente sunt dedicate inclusiv copiilor de la grădiniţă sau şcoala primară, cu ajutorul muzeografei Iuliana Cantoneanu fiind iniţiaţi, prin joc şi voie bună, în primele taine ale Universului.

„Nu vreau ca noile generaţii să audă cum mai auzeam noi: „nu puneţi mâna, că e aparat pe inventar”! Nu! Eu spun: „Luaţi-le şi folosiţi-le!” Tinerii interesaţi de astronomie au acces nelimitat la utilizarea acestor echipamente. De patru ori pe săptămână – luni, miercuri, vineri, sâmbătă – avem program şi seara, special pentru a putea face observaţii. Iar uneori, în vacanţa de vară, unii stau până dimineaţa la Observator, mă ajută şi cu publicul, e extraordinar. Şi mă bucur să văd că sunt atâţia copii pasionaţi de astronomie. Accesul, acesta e important! Să vină copiii, să vadă cum arată şi cum se foloseşte un telescop!”, spune Ovidiu Tercu.

Dar chiar şi pe acest teren educaţional este loc de performanţă. De exemplu, dintre cei trei elevi care, în perioada 6-14 octombrie a.c., vor reprezenta România la Olimpiada Internaţională de Astronomie din Sri Lanka, secţiunea Juniori, doi se pregătesc pentru proba observaţională la Planetariu şi Observatorul Astronomic, sub îndrumarea lui Ovidiu Tercu. E vorba de Daria Hărăbor de la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” din Galaţi şi Maria Iordache de la Colegiul Naţional "Nicolae Bălcescu" din Brăila.

„Acesta este unul dintre principalele programe educaţionale ale Observatorului astronomic, demarat de vreo cinci, şase ani. La Olimpiadă există o probă în Planetariu. Şi unde să se pregătească elevii? Sau, cum e cazul anul acesta, când Olimpiada Internaţională e în Sri Lanka, unde să înveţe copiii cerul sudic? Aici vin pentru a se pregăti pentru proba observaţională, în special elevi din Galaţi şi Brăila, dar au început să vină, cu părinţii, şi elevi din ţară. Se vede, din nou, cât de importantă este această infrastructură realizată din fonduri europene, utilă, nu numai publicului larg, dar mai ales pentru aceşti copii care reprezintă România!”, ni se mai spune.

Cu gândul la stele, se cuvine, aşadar, să rămânem cu picioarele pe pământ. Performanţă, dorinţă de cercetare, pasiune mai există. Iar când aceste aspiraţii sunt sprijinite, doar cerul e limita!

Valoarea totală a proiectului ce a cuprins dotarea Planetariului şi a Observatorului Astronomic a fost de 503.000 de euro, din care 446.000 de euro au fost din fonduri PAHRE, iar 57.000 euro din fondurile proprii ale CJ Galaţi.

Colaboratori apropiaţi la Astroclub

Cheia succesului în activităţile organizate de Observatorul Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii este sprijinul venit membrilor de la Clubul de Astrofizică „Călin Popovici”, arată muzeograful şi astronomul Ovidiu Tercu.

„Toate stelele variabile le-am descoperit împreună cu membrii clubului de astronomie, activităţile cu publicul le facem împreună cu membrii clubului, tabăra de astronomie din munţii Măcinului, de asemenea. Singur nu aş fi putut să fac aceste lucruri. Sute de elevi, dar nu numai, au trecut prin Club de-a lungul timpului, dar în permanenţă există un „nucleu dur” de vreo 15-20 persoane. Şi sunt foarte mândru că mulţi dintre membrii clubului au ajuns studenţi la universităţi de prestigiu din America, Australia sau Europa de Vest, au doctorate, dar când vin în România nu uită să treacă pe la Astroclub şi chiar ţinem lecţii mai uşoare sau seminarii pentru cei interesaţi de astronomie. Realizările lor sunt un bun exemplu pentru toată lumea”, încheie muzeograful.

Pregătiri pentru un nou proiect

Pentru că Observatorul Astronomic trebuie să ţină pasul cu noile evoluţii tehnologice, în luna mai a.c. a fost depusă o nouă cerere de finanţare din fonduri europene, în cadrul Programului Operaţional Comun România-Republica Moldova. Complexul Muzeal ar urma să aibă drept partener în acest proiect Universitatea Tehnică Moldova, a precizat Ovidiu Tercu:

„Scopul final este dezvoltarea cercetării ştiinţifice, atât pe partea achiziţionării de echipamente, cât şi pe transferul de cunoştinţe în fotometrie şi studierea spaţiului cosmic. Proiectul are o valoare de aproximativ 200.000 euro şi ne-ar permite achiziţionarea a încă două telescoape, cu ajutorul cărora să ne mărim capacitatea observaţională. Dacă vom reuşi să face acest lucru, vom avea, probabil, unul dintre cele mai moderne, dacă nu chiar cel mai modern Observator Astronomic din ţară. Aşteptăm rezultatul evaluării proiectului şi sperăm că el va fi unul pozitiv”.

Acest articol a fost publicat pe  www.PressHub.ro și www.viața-libera.ro în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.

Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Foto: Ovidiu Amălinei/CMSN

Citit 12300 ori Ultima modificare Marți, 02 Octombrie 2018 01:06

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.