Sunt deja peste zece ani de când se vorbeşte despre unul dintre cele mai mari proiecte cu bani europeni de la nivelul judeţului Galaţi - Sistemul de management integrat al deşeurilor. Este un proiect pentru care Consiliul Judeţului (CJ) Galaţi a pierdut finanţarea iniţială, în 2014, în valoare de 53 milioane de euro, prin Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu, în exerciţiul comunitar bugetar 2007-2014, din cauză că, timp de aproape trei ani, nu s-a putut găsi o soluţie legislativă pentru scoaterea unui teren de 5,3 hectare din fondul forestier. Noua conducere a CJ Galaţi a reuşit însă, în ultimii doi ani, să deblocheze situaţia, întregul sistem a fost reconfigurat aproape de la zero şi completat, iar studiul de fezabilitate a fost depus vineri, chiar de Sf. Andrei, la JASPERS, comisia care avizează şi finanţează proiectele pe Programul Operaţional de Infrastructură Mare (POIM). Între timp, valoarea totală a investiţiilor prevăzute pentru Sistemul de management integrat al deşeurilor (SMID) a crescut până la 87 de milioane de euro.
Tot răul spre bine
"Prima idee despre acest proiect a apărut în anul 2006, atunci era POS Mediu, când s-a început proiectarea tuturor SMID-urilor din România, printre care şi Galaţiul. Recunosc că, de la sfârşitul lunii iulie 2016, am început să mă ocup mai mult de acest proiect, pentru că până atunci nu l-am gestionat eu. Deşi am fost county-manager al CJ în 2012-2016, nu am gestionat nici măcar o virgulă din acest proiect", spune preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea.
Evident, nu în toate judeţele au fost probleme ca acelea de care s-a lovit Galaţiul. Unii au pus deja în funcţiune sistemele integrate, alţii sunt în licitaţie pentru desemnarea operatorului, alţii sunt cu derularea proiectului la 80-90 la sută.
Cât priveşte Galaţiul, s-ar putea spune că tot răul a fost spre bine, deoarece amânarea cu peste zece ani a avut ca rezultat, printre altele, necesitatea actualizării conform noilor standarde europene, ceea ce înseamnă că Sistemul de management integrat al deşeurilor în judeţul la Galaţi este "la zi", ceea ce se traduce şi prin, de exemplu, staţie de tratare unicat în Europa, care va fi amplasată în municipiul Galaţi. "Pot spune că sistemele din celelalte judeţe sunt făcute pe nişte normative ale UE din 2006, pe când normele pentru SMID al Galaţiului sunt actualizate la nivelul anului 2018. De mai multe ori am spus că în martie-mai va fi licitaţia pentru depozitul de la Valea Mărului, dar s-a întârziat, din păcate, din cauză că valoarea este foarte mare, că este o noutate, pentru că aşa ceva nu mai este construit în România, pentru că este un sistem nou, care, în afară de faptul că va intra printr-o staţie de tratare mecano-biologică cu fermentare aerobă şi apoi printr-un digestor cu fermentare anaerobă, din care va rezulta un biogaz şi apoi, printr-o instalaţie specială, va fi transformat în energie electrică. La Galaţi va fi o staţie-unicat în România. Aşadar, într-un timp foarte scurt, am reconfigurat tot proiectul, practic l-am refăcut de la zero. Am introdus toate UAT-urile din judeţul Galaţi, ceea ce pe vechiul proiect nu era făcut. Depozitul de la Valea Mărului a rămas pe acelaşi amplasament, dar cu o altă tehnologie. Staţia de tratare mecano-biologică era pe un teren dat de către fostul primar Marius Stan undeva pe la Barboşi, un teren împădurit unde s-a chinuit fostul meu coleg, dl Hamza, să-l scoată din teren forestier în teren arabil şi nu a reuşit. Acum, terenul este pe dreapta, înainte de a ajunge la Borcan, după ce trecem pe sub banda transportoare. Are acolo Primăria vreo 20-30 ha, iar noi am luat 10. Am renunţat şi la o parte din terenul de la Tecuci şi am luat o altă porţiune, am scos terenul din categoria de păşune, ne-am chinuit şi acolo cu Ministerul Agriculturii. E o întreagă poveste, e groaznic, pe cuvânt vă spun, să schimbi categoria de folosinţă din păşune în arabil, îţi trebuie tot felul de studii. Vino la Direcţia Agricolă, fă tot felul de calcule că ăla nu este productiv acolo lângă o groapă de gunoi şi nu păşunează nimeni acolo oile sau vacile, fă tot felul de fundamentări ca să poţi să demonstrezi că trebuie să-l scoţi ca să poţi pune o staţie de compostare sau o staţie de selectare a deşeurilor menajere. Credeţi-mă că e foarte greu, cine nu a făcut proiecte îl rog să construiască măcar o cuşcă de câine şi apoi să vorbim", spune Costel Fotea.
Investiţii totale de 87 milioane euro
Principalele investiții care se vor realiza în cadrul proiectului şi capacitățile acestora sunt:
- Centrul de management integrat al deșeurilor Valea Mărului, care presupune construirea unui nou depozit conform, cu o capacitate totalã de 1.350.000 metri pătraţi și a unei stații de sortare cu o capacitate de circa 6.000 tone/an;
- Construirea în municipiul Galaţi a unei instalații de tratare mecano-biologică cu recuperare de energie, cu o capacitate de circa 125.000 t/an;
- Construirea unei stații de transfer cu o capacitate de circa 10.000 t/an și achiziţionarea de utilaje specifice compostării pentru staţia de compostare de la Tg. Bujor, astfel încât aceasta să devină operaţională şi să asigure tratarea deşeurilor verzi din parcuri şi grădini generate în oraşul Tg. Bujor;
- Construirea la Tecuci a unei stații de transfer cu o capacitate de circa 22.000 t/an și a unei stații de compostare cu o capacitate de circa 700 t/an;
- Construcția unei stații de transfer la Galați, cu o capacitate de circa 40.000 t/an;
- Închiderea depozitului de deșeuri neconform de la Tecuci;
- Achiziționarea de echipamente de colectarea și transportul deșeurilor menajere și unități de compostare individuale pentru tratarea biodeşeurilor menajere din mediu rural.
Totalul estimat al deşeurilor generate la nivelul judeţului Galaţi în 2018 este de aproximativ 147.000 de tone.
Conform Cameliei Epure, director executiv al Centrului Europe Direct din cadrul Consiliului Judeţean, valoarea totală investiţiilor prevăzute este de 87 milioane euro. "Proiectul cuprinde mai multe tipuri de instalaţii, care împreună vor forma sistemul de management integrat al deşeurilor în judeţul Galaţi. Este vorba despre depozitul conform de la Valea Mărului, care va avea pe acelaşi amplasament o staţie de sortare, va fi o staţie de tratare mecano-biologică la Galaţi, cu recuperare de energie, cu un tip de tehnologie care va fi unic în România, o staţie de transfer la Tg.Bujor şi o retehnologizare a staţiei de compostare existentă la Tg.Bujor, pentru a fi operaţională, o stare de transfer şi o staţie de compostare la Tecuci pe un amplasament nou ales. Obiective nou introduse sunt închiderea depozitului neconform de la Tecuci şi construirea unei staţii de transfer la Galaţi. Proiectul a suferit completări în timp, mai ales în ultimul an, şi datorită armonizării legislaţiei naţionale cu cea europeană, cu noile ţinte de reciclare, de gestionare pe parte de management al deşeurilor.
S-a stabilit cu cei de la JASPERS să revizuim proiectul şi fluxul de deşeurile şi capacităţile, inclusiv cu introducerea staţiei de transfer la Galaţi, astfel încât, la finalizarea acestei investiţii, să îndeplinim aceste noi ţinte. În urma acestor modificări, s-a stabilit cu JASPERS ca forma nouă, modificată, a întregului proiect, deci forma finală, să fie depusă în 30 decembrie. Dată fiind urgenţa şi necesitatea implementării lui şi situaţia din judeţul nostru, ne-am propus să îl depunem cu o lună mai devreme, adică pe 30 noiembrie. Nu pot să estimez când vom primi răspunsul din partea Comisiei Europene", spune Camelia Epure.
Pubele cu cip pentru fiecare familie din Galaţi
Sistemul de management integrat al deşeurilor nu va rezolva cu precădere latura socială, adică nu va crea uimitor de multe locuri de muncă. El va fi ok din punct de vedere economic, dar va rezolva în primul rând problemele de protecţia mediului. Vor fi foarte bine sortate deşeurile menajere, selectate foarte bine, adică plasticul la plastic, fierul la fier, sticla la sticlă etc. După ce acestea vor trece prin staţia de tratare mecano-biologică de la Galaţi, ele vor fi transformate în biogaz şi va rămâne practic o cenuşă. "Adică dispare noţiunea aia de groapă de gunoi gen Glina, cu pungi, cu ciori, cu tot felul de oameni care caută prin gunoaie. Aşadar, în primul rând, vom rezolva o problemă majoră de mediu. Apoi, cel care va opera acest sistem va avea obligaţia să dea Asociaţiei de Dezvoltare Comunitară Ecoserv şi CJ-ului o cotă din sumele încasate, adică vom recupera şi nişte bani. Va fi un sistem unitar pentru tot judeţul, fiecare pubelă va avea un cip care va fi scanat înainte de descărcarea ei în maşina care transportă deşeuri. Fiecare familie din judeţul Galaţi, cu excepţia municipiilor Galaţi şi Tecuci, acolo unde sunt blocuri, va primi pubelă cu cip. În afară de faptul că vorbim de ecologizare, vorbim şi de un sistem performant, cu care ar trebui să nu mai avem treabă cel puţin 20-30 de ani. Depozitul de la Valea Mărului este configurat să ducă peste 25 de ani de depozitare. Dacă vom folosi staţia de tratare mecano-biologică şi digestorul în condiţii optime, va rezulta doar acea cenuşă şi durata de folosinţă a depozitului de la Valea Mărului poate depăşi 30 de ani", spune preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.
Nu se poate ecologizare fără sacrificii
Recent, Virgil Doca, primarul comunei Valea Mărului, locul unde se va construi un depozit conform şi o staţie de sortare, spunea pentru "Viaţa liberă": "Sunt de acord cu tot ce înseamnă ecologie. Dar, în acelaşi timp, dezvoltarea unei localităţi nu se poate face fără să aduci atingere unor anumite lucruri. Orice îmbunătăţire a standardului de viaţă are şi un revers. Vă mai dau un exemplu: sunt ecologişti şi în Galaţi care au urlat şi mai urlă împotriva noxelor din combinatul siderurgic. În acelaşi timp, 80 la sută din locuitorii se tem şi spun Doamne fereşte să se închidă Combinatul! Noi asta trebuie să înţelegem, că o investiţie care aduce beneficii oamenilor are şi dezavantaje. Dacă vedem lucrurile în mod păşunist, luăm văcuţa, ne plimbăm, stăm pe iarbă verde, dar să nu aşteptăm că o să treacă autostrada pe la noi, că o să vină agenţi economici, investitori. (...) Printre plusurile pe care le va aduce depozitul conform se numără cel puţin 200 de locuri de muncă. Vor fi beneficii economice în ceea ce priveşte bugetul local - taxe, impozite. Orice investiţie atrage o altă investiţie, adică deja este câştigat un alt proiect lângă, şi se va face o platformă de gunoi, care este a Consiliului Local şi care va aduce alte locuri de muncă. Este construit deja un drum asfaltat şi se va mai face unul, de şase metri lăţime. Se vor duce curent electric, apă şi canalizare până acolo. Tuturor terenurilor din zonă le vor creşte preţurile. Deja sunt investitori care ne-au spus că vor să cumpere teren în zona respectivă".
Ce este JASPERS
JASPERS este un parteneriat de asistenţă tehnică între Comisia Europeană, BEI şi BERD, care oferă consultanţă independentă ţărilor beneficiare, pentru a le ajuta să pregătească proiecte majore de înaltă calitate, de peste 50 milioane euro. Asistenţa oferită de JASPERS poate viza sprijinul sprijin pentru pregătirea proiectelor, de la identificare până la depunerea cererii pentru finanţare din partea UE, evaluarea independentă a calităţii proiectelor, evaluarea ulterioară depunerii pentru toate proiectele majore depuse direct la Comisia UE. Asistenţa oferită vizează proiecte de infrastructură definite drept proiecte "majore" în Regulamentul privind dispoziţiile comune - de exemplu, proiectele în domeniul rutier, feroviar, al apelor, al deşeurilor, al energiei şi al transportului urban. În cazul ţărilor mici, în care nu există multe proiecte de asemenea anvergură, JASPERS se concentrează pe proiectele cele mai ample.
Personalul JASPERS este asigurat printr-un acord de parteneriat: Comisia asigură fondurile utilizate pentru recrutarea de personal specializat, iar ceilalţi parteneri - BEI şi BERD - contribuie cu personal detaşat. Personalul de la sediul central al JASPERS se află la BEI, în Luxemburg, dar există trei centre regionale, în Varşovia, Viena şi Bucureşti, în care se află aproximativ 70 la sută din personal. Centrul din Bucureşti acoperă România şi Bulgaria.
Valea Mărului, primul pas
Pe 23 noiembrie 2018 a avut loc depunerea ofertelor pentru proiectul tehnic de la Valea Mărului, primul obiectiv care se va implementa în cadrul Sistemului de management integrat al deşeurilor în judeţul Galaţi. Conform preşedintelui CJ, Costel Fotea, patru asocieri de firme s-au arătat interesate de depozitul conform şi staţia de sortare din comună, însă niciuna din firme nu este din judeţul Galaţi. Deja s-a început şi lucrul la caietul de sarcini pentru închiderea depozitului neconform de la Tecuci, pentru care termenul-limită, iunie 2019, bate la uşă.
"Pe 30 noiembrie, a fost depus întreg proiectul, toată aplicaţia cu tot ce înseamnă Galaţi, Tecuci, Tg.Bujor, Valea Mărului la JASPERS, cu o lună mai devreme, urmând ca peste două-trei luni să fie depus şi pe masa Comisiei Europene. Cele mai mari emoţii le avem de obicei la JASPERS, unde sunt reprezentanţii tehnici ai CE în teritoriu. Dacă recomandările acestora sunt favorabile, atunci pentru Comisie devine o formalitate", a spus Fotea.
Ultimul obiectiv care va fi finalizat va fi Staţia de tratare mecano-biologică cu recuperare de energie de la Galaţi, investiţie deosebit de complexă, estimată să fie gata în 2022. Atunci când sistemul integrat va intra în funcţiune, actualul depozit de gunoi de la Tirighina va fi închis.
Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și www.viața-libera.ro în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
