* Lucian Domniţeanu (FOTO), directorul executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a judeţului Galaţi, investigat de Parlament pentru refuzul, întemeiat strict şi concret pe bază legală, de a acorda rambursări de TVA dubioase *
Sistemul fiscal românesc suportă, în această perioadă, o presiune uriaşă, venită din mai multe direcţii. Pe de o parte, cerinţele privind colectarea impozitelor şi taxelor sunt tot mai mari, fiindcă la fel sunt şi nevoile unui buget dezechilibrat al unei ţări care seamănă, din ce în ce mai mult, cu o afacere falimentară.
Pe de altă parte, e foarte greu să faci performanţă cu angajaţi nemulţumiţi, iar blocarea, în propriul birou, a ministrului Finanţelor este un semn că protestele spontane nu sunt decât vârful aisbergului.
Şi, nu în ultimul rând, directorii executivi din teritoriu sunt chemaţi la audieri, la Comisia pentru cercetarea abuzurilor a Camerei Deputaţilor, pentru că nu au rambursat TVA-ul, sume uriaşe, în situaţii în care cercetări penale sunt în derulare sau, chiar, instanţe de judecată şi controale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală au demonstrat că nu e cazul să se ramburseze nimic.
Directorul executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a judeţului Galaţi, Lucian Domniţeanu (FOTO), a fost, de curând, la o asemenea audiere, la Bucureşti, de la care, potrivit propriei declaraţii, a plecat cu un gust amar.
Anul acesta, până la finele lunii septembrie, inspecţiile fiscale au vizat, prioritar: contribuabilii cu potenţial de evaziune şi fraudă fiscală ridicat, selectaţi în baza analizei de risc; dezvoltatorii imobiliari – persoane fizice care aveau obligativitatea înregistrării ca plătitori de TVA; domeniile care au înregistrat pierderi în anii de creştere economică; societăţile comerciale care prezintă comportament fiscal atipic, cu sold negativ al taxei pe valoarea adăugată la ultimele patru termene declarative succesive nesolicitat la rambursare; societăţi comerciale care au derulat tranzacţii cu firme aflate în inactivitate fiscală şi/sau în insolvenţă.
Domeniile principale care au fost avute în vedere la inspecţia fiscală au fost următoarele: comerţ cu ridicata nespecializat al produselor alimentare, băuturi, tutun; agricultură, legumicultură; comerţ cu ridicata al fructelor şi legumelor; comerţ cu ridicata al cerealelor, seminţelor, furajelor; producţia de carne; comerţ cu carne şi preparate din carne; lucrări de construcţii; intermedieri în comerţul cu produse diverse; intermedieri în comerţul cu combustibili; intermedieri, comerţ, prelucrare deşeuri feroase şi neferoase.
Reporter: Despre ce a fost vorba, domnule director? Şi cum a decurs audierea?
Lucian Domniţeanu: În primul rând, trebuie să vă mărturisesc, nu e deloc o chestiune plăcută să planeze asupra ta suspiciunea că ai comis abuzuri, chiar dacă, aşa cum e şi cazul meu, nu te ştii vinovat cu nimic. Am mers, am explicat situaţia, dar, plecând, am rămas cu sentimentul că domniile lor consideră că tot Finanţele sunt vinovate.
Ceea ce, vă asigur, nu este cazul. Dar stau şi mă gândesc, în asemenea condiţii, cu presiunea enormă care se abate asupra noastră din toate direcţiile, cum să mai luptăm eficient cu evaziunea? Cum, dacă tot noi suntem consideraţi duşmanul?
Reporter: Apropo de lupta cu evaziunea, despre care s-a vorbit mult în ultima vreme, care este situaţia? Concret, în cifre.
Lucian Domniţeanu: Anul acesta, până la 30 septembrie inclusiv, am făcut 1.388 de inspecţii. În consecinţă, s-au stabilit sume suplimentare în valoare de aproape 103 milioane lei (116 la sută faţă de perioada echivalentă a anului 2009) şi s-au transmis către organele abilitate 155 de sesizări penale, pentru un prejudiciu adus bugetului general consolidat în valoare de peste 77 milioane lei. Acestea sunt cifrele.
Reporter: Cum lucrează evazioniştii? Putem vorbi despre un modus operandi? Sau chiar de mai multe?
Lucian Domniţeanu: Din experienţa noastră, sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale se face prin mai multe modalităţi. O parte dintre agenţii economici nu evidenţiază şi nu declară achiziţiile intracomunitare.
Dacă sunt evidenţiate aceste achiziţii, marfa este valorificată operativ după care are loc rapid cesionarea societăţii comerciale prin înstrăinarea acţiunilor şi părţilor sociale.
În acest caz, cesionarea părţilor sociale sau acţiunilor se face, de regulă, către cetăţeni străini, până la termenul de declarare şi de plată a obligaţiilor fiscale.
Reporter: Explicaţi vă rog, pentru cititorii noştri, cum se face evaziune fiscală prin intermediul firmelor fantomă.
Lucian Domniţeanu: Practic, este vorba despre achiziţii intracomunitare derulate de un agent economic, prin intermediul unor firme de tip „fantomă”.
Aceste noi firme înfiinţate în fapt de prima societate şi sub controlul firmei iniţiatoare se declară plătitoare de TVA prin opţiune, cu o cifră de afaceri sub 100.000 euro (pentru depunerea declaraţiilor trimestriale).
Dar, deşi poate mai puţin cunoscută publicului larg, metoda de fraudare poate cea mai utilizată este nedeclararea vânzărilor şi neevidenţierea lor în contabilitate.
Agenţii economici întocmesc documente fictive prin care se interpun, la nivelul scriptic al circuitului documentelor şi se formează un lanţ de fraudă la TVA, respectiv frauda carusel, fiind dată o aparenţă de bună credinţă cumpărării, partenerii primind statutul de „verigă sănătoasă”.
Prin acest sistem de organizare, se mai are în vedere, în final, obţinerea rambursării de la stat a unei taxe care nu a fost achitată la buget sau “închiderea” TVA de plată.
Reporter: Se discută foarte mult şi despre “tunuri” date în agricultură, evident, cu eludarea legii, pentru că, respectând regulile, nu poţi obţine profituri spectaculoase în acest domeniu.
Lucian Domniţeanu: Neînregistrarea în contabilitate a producţiilor obţinute din suprafeţele agricole deţinute este o altă metodă de fraudare.
Astfel, din declaraţiile depuse a rezultat că agenţii economici aveau cheltuieli mai mari decât veniturile realizate, înregistrându-se pierderi în fiecare an, în condiţiile în care aceştia au beneficiat de subvenţii.
De asemenea, din informaţiile puse la dispoziţia organelor de control de către instituţiile din domeniu (DADR şi APIA) s-a constatat că în multe cazuri societăţile comerciale verificate au obţinut producţii agricole şi venituri superioare celor prezentate în situaţiile financiare şi în declaraţiile fiscale.
Evident, mai sunt şi alte modalităţi de încălcare a legilor sau de interpretare a lor într-un sens favorabil exclusiv agenţilor economici.
Reporter: Cum s-a ajuns, în condiţiile în care rezultatele vorbesc de la sine, la paradoxul să fiţi citat în faţa Comisiei de cercetare a abuzurilor a Camerei Deputaţilor?
Lucian Domniţeanu: Refuzul întemeiat strict şi concret pe bază legală de a acorda rambursări dubioase, dar deosebit de consistente ca volum, din bugetul de stat este cercetat asiduu la nivelul unei părţi a comisiei amintite din camera decizională a Parlamentului României, tocmai în aceste vremuri de criză, când stringenţa nevoii de finanţare a deficitului bugetar a căpătat o importanţă indiscutabilă.
Actele întocmite cu probitate, atât de inspectorii DGFP Galaţi, cât şi de reprezentanţi ai Corpului de Control al Preşedintelui ANAF, arată fără putinţă de tăgadă cum stau lucrurile în realitate (şi în legalitate), dar investigaţia parlamentară continuă cu o insistenţă demnă probabil de o cauză mai bună.
