Joia aceasta, s-a desfășurat ședința de politică monetară a BCE, unde s-a decis majorarea dobânzii la facilitatea de depozit cu 25 puncte de bază la 2,50%, a doua astfel de măsură luată în cursul acestui an.
În comunicatul de presă se precizează: „Conflictul din Orientul Mijlociu continuă să genereze presiuni inflaționiste, iar inflația ar trebui să se mențină la niveluri net superioare țintei pe o perioadă prelungită".
La noi, la scurt timp după moțiunea de cenzură AUR-PSD, dobânzile interbancare au stagnat în ultimele patru luni, iar această evoluție se va prelungi până în data de 2 octombrie, când S&P Global Ratings va anunța dacă menține datoria României în categoria recomandată investițiilor sau aceasta va fi trecută la „gunoi" (junk).
Decizia BCE va influența costurile la care se împrumută în prezent România, care au urcat în piețele specializate la circa 7,10%, după o perioadă în care ele coborâseră la 6,80%. Iar prețul s-ar putea mări și mai mult în cazul în care Rezerva Federală americană va decide sau va semnaliza că este pregătită să majoreze culoarul de fluctuație al dobânzii sale de politică monetară cu un sfert de punct procentual, la 3,75 – 4%.
Lipsa încrederii în evoluția deficitului bugetar, fără un guvern cu puteri depline și cu perspectiva unui Executiv AUR-PSD care nu va continua actualul program de reformă, a redus cererea de titluri de stat la ultimele licitații organizate de Trezorerie.
Joia aceasta, ofertele de cumpărare bonuri cu scadența octombrie 2029 au fost de 816 milioane lei, față de o valoare programată a emisiunii de 800 milioane lei. Statul s-a împrumutat cu 766 milioane lei, pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 6,54%.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,84%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,92%, iar indicele la 12 luni, la 5,98%.
Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) va crește marginal, începând cu 1 octombrie și până la sfârșitul anului, de la 5,56%, cât este în prezent, la 5,58%.
În piața valutară există un status quo, generat de nivelul mai scăzut al aversiunii față de risc la nivel internațional. Joi, cursul euro a scăzut de la 5,2542 la 5,2537 lei, față de 5,2508 lei, la începutul săptămânii, iar transferurile se realizau între 5,251 și 5,255 lei.
După decizia BCE, euro s-a retras de la un vârf de 1,1642 - 1,1592 dolari, după care s-a instalat în jurul valorii de 1,16 dolari. În piața locală, cursul dolarului a fost stabilit la 4,5164 lei, aproape de cel de luni, care a fost de 4,5182 lei.
Media francului elvețian a scăzut joi la 5,5707 lei, iar cea a lirei sterline, la 6,1178 lei.
De la începutul săptămânii, metalul galben s-a consolidat în jurul pragului de 4.400 dolari/uncie, echivalentul unei creșteri anuale de circa 21%. Joia aceasta, uncia fluctua între 4.369 și 4.432 dolari, iar prețul gramului de aur a coborât marginal de la 638,2649 lei la 638,0876 lei, față de 640,5521 lei, în ședința de luni.
În regiune, media monedei poloneze a fost stabilită la 4,3180 zloți/euro, iar a celei maghiare, la 363,66 forinți/euro.
Bitcoin stagna în culoarul 76.000 – 79.000 dolari, iar ethereum fluctua între 2.415 și 2.480 dolari.
