-
În timp ce la Galaţi, la apă caldă şi căldură se plătesc facturi uriaşe, la Botoşani, o investiţie de peste 156 milioane de lei a generat unul din cele mai performante sisteme de termoficare din ţară * Un sistem centralizat eficient creşte competitivitatea şi la nivelul companiilor care îl folosesc * Valul de scumpiri la gazele naturale, cumulat cu datoriile de zeci de milioane de euro de la Apaterm şi Electrocentrale, riscă să agraveze şi mai mult lucrurile la Galaţi
Una din marile probleme ale Galaţiului este cea a sistemului centralizat de termoficare. Autorităţile au tot promis „eficientizarea” sistemului şi aducerea costurilor la încălzire şi apă caldă la un nivel rezonabil, dar efectele nu se văd. Astfel de probleme sunt peste tot în ţară, însă există şi oraşe care au găsit soluţii, cum ar fi Botoşaniul. Ba, pe undeva, ei au simţit mai acut problema, pentru că, în medie, veniturile lor erau mai mici decât cele ale gălăţenilor. Din păcate, gălăţenii au sfârşit prin a fi prinşi la mijloc între Electrocentrale (producătorul de agent termic) şi Apaterm (distribuitorul efectiv de apă caldă şi căldură), cu rezultate catastrofale şi pentru cele două societăţi, şi pentru clienţi. Botoşănenii au reuşit însă, în urma unui proiect cu finanţare europeană, să-şi refacă din temelii sistemul de termoficare, de la unităţile de producţie până la reţelele de distribuţie. Iar acest lucru se simte, în mod pozitiv, în nivelul mai scăzut al facturilor.
Mai puţin avuţi, dar mai descurcăreţi
La prima vedere, Galaţiul este net superior Botoşaniului. La nivelul judeţului, Galaţiul are 507.402 locuitori, Botoşaniul are doar 412.626 de locuitori. Decalajul este şi mai mare dacă mergem strict la nivelul reşedinţelor de judeţ: 231.204 de locuitori la Galaţi şi doar 106.800 de locuitori la Botoşani. Nu este un secret nici că zona din nordul ţării este mai săracă decât cea din sud, iar acest lucru se vede inclusiv la nivelul salariului mediu net. Dacă un gălăţean rămâne cu 1.371 lei în buzunar, un botoşănean are cu 236 de lei mai puţin, adică 1.135 lei.
Dar poate tocmai din această cauză presiunea socială pentru un sistem public de utilităţi a fost luată mai în serios de autorităţile din Botoşani decât de cele de la Galaţi. Cum nici bugetul local nu era unul foarte răsărit, botoşănenii au luat decizia de accesa finanţările europene. Şi, în cele din urmă, au reuşit. Prin POS Mediu au atras o finanţare de aproape 156 milioane de lei pentru modernizarea şi reabilitarea sistemului de termoficare. De remarcat că aproape 78 de milioane de lei a fost reprezentată de cofinanţarea europeană, 70 milioane de lei au venit de la bugetul de stat, iar de la bugetul local investiţia a fost de sub 8 milioane de lei!Când unii se păruiesc, alţii construiesc
Construcţia noului CET de la Botoşani a demarat în octombrie 2011 şi în noiembrie 2012 a fost finalizată. În paralel s-a lucrat la modernizarea reţelelor de termoficare şi a punctelor termice, această etapă a proiectului urmând să fie finalizată până la venirea sezonului rece din acest an. Singura „performanţă” pe care a reuşit-o Galaţiul în tot acest timp a fost aceea de a duce la paroxism conflictul dintre Electrocentrale şi Apaterm. Ca „păruiala” să fie generală, între cele două a mai intervenit şi Primăria, asta pentru a nu mai pomeni şi de gălăţenii care adesea nu mai ştiau dacă a doua zi vor mai avea apă caldă sau căldură.
Efectele gestionării eficiente/ineficiente a societăţilor de termoficare se vede şi din rezultatele financiare. În 2012, societatea de termoficare Modern Calor Botoşani a avut o cifră de afaceri de 37,1 milioane de lei şi un profit de 556.000 lei. Nu e mult, dar e bazat pe o creştere sănătoasă a afacerii. La noi, Electrocentrale, la o cifră de afaceri de 279 milioane de lei, a înregistrat pierderi de 71 milioane de lei, iar Apaterm, la o cifră de afaceri de 87 milioane de lei, a avut pierderi de 31 milioane de lei.
Eficienţa energetică
În cazul botoşănenilor, cuvântul de ordine a fost reducerea cheltuielilor prin creşterea eficienţei energetice. Planul de investiţii a cuprins achiziţia pentru sursa de producere în cogenerare a energiei termice şi electrice a două motoare pe gaz, GE Jenbacher AG, de producţie austriacă, tehnică de ultimă oră la nivelul UE. S-au pus la punct două module compuse din motor, generator şi accesorii, fiecare având o putere de 4,4 MW pe electricitate şi 3,8 MW pe căldură. Energia electrică este preluată în sistemul naţional de electricitate, iar cea termică este folosită pentru încălzirea şi apa caldă a botoşănenilor.
În cazul Galaţiului, furnizorul de agent termic, Electrocentrale, a fost deopotrivă în centrul unor planuri mai mult sau mai puţin realiste de investiţii sau a unor intrigi de tot felul. S-a vorbit de investiţia CEZ, apoi de cea a Gaz de France sau Daewoo, dar nici una nu s-a concretizat. Mai nou, după discuţiile de la Bucureşti, se pare că Primăria Galaţi are şanse de a prelua Electrocentrale, dar nu puţini sunt cei ce se întreabă ce va face municipalitatea cu ea, în condiţiile în care acolo este nevoie de investiţii masive. S-ar putea aplica, poate, soluţia de la Botoşani sau ar fi mai bună o retehnologizare a Electrocentrale? Iată care este opinia expertului în energetică Felix Căprariu: „În primul rând, trebuie făcută o evaluare completă a sistemului - nucleele de consum - pentru că sunt cartiere în care se consumă mai puţin, în altele mai mult, calibrarea reţelelor, randamentul capacităţilor de producţie etc. Doar aşa se poate spune, ca investiţii, ce însemnă o retehnologizare a unei unităţi sau construirea uneia noi. Probabil că mai bună ar fi soluţia a două centrale, una în nordul şi una în sudul oraşului, fiecare cu o putere de undeva între 2 şi 4 MW. Dar, repet, un răspuns cert nu se poate da decât după evaluarea completă a sistemului.”
La nivelul Primăriei Galaţi este în curs de realizare un audit energetic, dar indiferent de rezultatele acestuia, iţele între Electrocentrale, Apaterm şi municipalitate rămân extrem de încurcate.
Întoarcerea în sistemul centralizat - În timp ce la Galaţi soluţia de a limita cheltuielile sau riscurile pare a fi, deocamdată cel puţin, ieşirea din sistemul centralizat, la Botoşani încep să se vadă, inclusiv la nivelul percepţiei publice, rezultatele investiţiilor în modernizarea sistemului de termoficare. O parte dintre botoşănenii care s-au debranşat din sistemul centralizat încep să se întoarcă, unii fiind chiar dintre cei cu centrală termică. Explicaţia o dă directorul tehnic al Modern Calor, Ion Diaconu: „Asta se întâmplă pentru că, după ani de muncă şi mulţi bani investiţi în sistemul centralizat, putem în sfârşit oferi servicii de calitate la un preţ competitiv. Având în vedere că noi producem energie electrică şi termică în cogenerare, cu tehnologie performantă, cu randament foarte mare, în timp vom avea un preţ cu 40 la sută mai mic decât costurile cu orice sursă individuală de încălzire. Am construit ceva ce puţini au în ţara asta. Oamenii încep deja să înţeleagă asta şi cer rebranşarea la sistemul public.”
Un fapt îmbucurător pentru societatea botoşăneană de termoficare este că încep să revină în sistem şi unii dintre agenţii economici importanţi, fie că e vorba de Stadionul Municipal, supermarketurile unor lanţuri multinaţionale sau chiar unităţi din sectorul productiv. Explicaţia este una destul de simplă. De la 1 iulie s-a deschis un lanţ al scumpirilor care va ţine până în 2018. Prin urmare, companiile preferă acum protecţia unui sistem care dă mai multă competitivitate afacerii, prin reducerea cheltuielilor. Este o opţiune de care, din păcate, firmele gălăţene nu vor beneficia prea curând. Mai mult, slăbiciunile din sistemul gălăţean tind să transforme termoficarea municipiului într-o bombă cu explozie întârziată, ale cărei ponoase economice le vom trage cu toţii.
A opta minune a termoficării
-
Sistemul de termoficare de la Modern Calor a devenit atât de popular, încât s-a ajuns la organizarea de evenimente gen „Ziua Porţilor Deschise” pentru ca botoşănenii, de la copiii de grădiniţă până la elevii din şcolile tehnice sau specialiştii din alte unităţii să poată studia minunea! S-a încheiat chiar şi un protocol cu Universitatea „Gheorghe Asachi” din Iaşi şi studenţi de la facultăţile tehnice merg la Botoşani pentru a face practică în condiţii moderne. „Ar fi păcat să nu profite de ce li se oferă la Botoşani, pentru că o astfel de deschidere e greu de găsit în altă parte. Acum e dificil de aflat prin judeţele din regiune un CET funcţionabil, cu atât mai puţin unul în care se poate face atât de bine diferenţa între vechi şi nou din punct de vedere tehnologic”, explica profesorul ieşean Daniel Dragomir.
La trântă cu rău-platnicii -
Una dintre marile probleme, fie că e vorba de Botoşani sau de Galaţi, este recuperarea debitelor de la clienţii rău-platnici. Dacă la Galaţi Apaterm a preferat, de exemplu, să taie utilităţile şi de la rău-platnici şi de la bun-platnici, toată lumea fiind penalizată la grămadă, la Botoşani s-a aplicat altă strategie şi s-a mers din start pe o abordare caz cu caz. Modern Calor a deschis acţiuni în instanţă împotriva a 12.000 de rău-platnici cu datorii mai mari de trei luni. În 5.000 de cazuri deja s-au achitat debitele, mai ales că nu erau foarte mari. În 500 de cazuri s-a ajuns la executare silită, iar în cazul celor cu datorii vechi s-a recurs în mod individual la debranşare, cu ajutorul executorului judecătoresc, pentru evitarea acumulării de noi datorii.
Campanie VL/ Sistemul de termoficare de la Galaţi, o "bombă" cu efect întârziat. Iată cum au rezolvat alte oraşe problema Scris de Ovidiu Amălinei
Ovidiu Amălinei
Articole recente - Ovidiu Amălinei
"Constructorul podului peste Dunăre se joacă cu focul!" Sfântul Gheorghe, ocrotitor spiritual al Tecuciului Directiva "dreptului de a repara", votată în Parlamentul European Infrastructura energetică rusească, lovită de drone Preotul de la parastasul lui Navalnîi, suspendat
Mai multe din această categorie:
