Nici nu a început, oficial, pe calendar, campania electorală, că Galaţiul începe să dea în clocot! Toată lumea (bună sau mai puţin bună a unui partid) - a se citi cei 50 de membri ai "nucleului dur" din fiecare partid - face scenarii şi calculează cât poate obţine candidatul cutare, împotriva celuilalt. Se preţăluiesc pe tarabele procentelor electorale toate cele: şi soţiile şi amantele şi vârstele şi experienţa şi dosarele în instanţă şi notele către Securitate şi banii cheltuiţi şi banii neîncasaţi şi cumetriile şi afacerile încheiate şi cele viitoare şi angajările şi destituirile...
Matematica nu mai are aceeaşi valoare ca în restul celor trei ani şi jumătate, căci acum două alei dintre blocuri, asfaltate din banii de buzunar ai unui candidat - o nimica toată! - nu înseamnă atâţia metri pătraţi acoperiţi cu ciment, ci atâtea şi atâtea voturi...
Lipsa de modestie este cea mai bună calitate a unui candidat, iar tactica de a striga primul "hoţul" este cea mai la modă... Ce mai lipsea? Poate ceva bătăi politice, dar probabil că nu suntem departe; deja încep să apară primele acte de vandalism, dar şi primele înjurături politice - deocamdată verbale - în plină stradă, de simpli trecători prin zonă...
În toată această nebunie, candidaţii uită să se mai privească în oglindă şi să îi privească pe gălăţenii simpli care au mari aşteptări de la ei. Oameni care s-au săturat să strângă mâini moi şi lipsite de vlagă, de politicieni care îşi descoperă doar o dată la patru ani pasiunea pentru binele oraşului, al comunităţii. Oameni cărora li s-a aplecat deja de atâtea promisiuni fără acoperire, oameni a căror inteligenţă le este jignită, zilnic, de candidaţii care ne oferă scandaluri ieftine în loc de soluţii solide, la probleme importante.
Galaţiul are nevoie să i se răspundă, aplicat, cu calcule, proiecte şi studii serioase, la întrebări care ne macină de ani de zile. Galaţiul vrea să ştie dacă va tremura în apartamente iarna care vine, la fel cum am făcut-o în 2011. Galaţiul vrea să ştie când vor fi asfaltate toate străzile din oraş, Galaţiul vrea să afle unde şi în ce condiţii vor trăi câinii fără stăpân după ce vor fi strânşi de pe străzi. Galaţiul vrea să ştie de ce se repară de câte cinci-şase ori pe an aceleaşi străzi, de ce reclamaţii simple, care ţin de iluminatul stradal sau de salubritate, rămân fără rezolvare săptămâni de-a rândul. Galaţiul vrea să ştie câte creşe în plus va avea la toamnă. Galaţiul vrea să ştie că nu se mai trezeşte, peste noapte, cu intersecţii desfiinţate sau înfiinţate, ori cu panouri publicitare sau construcţii noi pe spaţiile verzi. Galaţiul vrea mai multe parcuri, nu aceleaşi zone în care se pompează sume incredibile. Galaţiul vrea bazine de înot curate, nu aceleaşi căzi insalubre, de bălăcit oraşul. Galaţiul vrea parcări moderne, supraetajate, nu dungi trasate cu var, pe străzi. Galaţiul vrea parcuri de joacă pentru copii, nu garaje pe post de cămară pentru murături.
Şi Galaţiul nu mai are răbdare să aştepte toate aceste lucruri. Galaţiul le vrea acum, doamnelor şi domnilor candidaţi!
