Să moară mam´ mare ?

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
2 comentarii

 

Cu un guvern activ, pus pe recuperat daune, pe judecat vinovaţi, pe numărat, începusem să mă simt bine. Firesc, cei acuzaţi – şi niciodată nu poţi să fii destul de sigur că nu sunt şi acuzaţii politice la mijloc – se apără, contestă, acuză. Sau, dacă pot, scot la iveală dosare din tabăra celor aflaţi la putere. Bâlbâiala în cazul Năstase, în care s-a dovedit că nu toţi românii condamnaţi sunt la fel, a creat probleme de imagine Guvernului şi un „matir” a la  Caragiale.

Ca să ne convingă că nu degeaba ne-a reprezentat la Bruxelles, în plin scandal al scaunelor cu preşedintele Băsescu, premierul Victor Ponta s-a întors cu veşti bune. Că nu ni se reduc adică fondurile de la UE. Dar aceasta nu poate fi doar rezultatul intervenţiei reprezentantului României: „cărţile” se fac din timp, nu se plagiază! Oricum, băieţii ăia din capu´ Uniunii ştiu că oricum nu le prea absorbim… Pe urmă, altă veste bună: intrăm fuguţa în zona Schengen. Ne aliniem la UE! Dar ne aliniem şi la preţuri: întâi, la gaze! Nu se aliniază însă şi salariile la cele din UE!

Imagine externă: „The Economist” acuză pe ministrul nostru de Externe că n-a fost în stare să prezinte agenda României la Bruxelles în timp util. Şi chiar părea că avem una…  Iar scandalul plagiatului în presa străină ne-a cam şifonat pe toţi! Invocând problemele grave la zi, Ponta se plânge că scandalul plagiatului e doar făcătura lui Băsescu. PSD îşi apără premierul, cu aerul că întreabă pe un dom´ Goe de la Cotroceni: „Să moară mam´mare?”.  La noi, indiferent dacă nişte acuzaţii sunt reale sau nu, trebuie să fim atenţi cine (le-a ţinut în mânecă până a venit momentul să le trimită, „pac, la «Răcnetul»”) şi când le face.

Rar se oboseşte vreo instanţă să le aducă până ce acel acuzat nu este într-o funcţie sau situaţie care să merite ruşinea dezvăluirilor. Apoi, cel acuzat fie că este forţat de şefi să-şi dea demisia, cică „de onoare”, dar nu recunoaşte nimic, fie, dacă nu are şefi, contestă din prima. Urmează nu contestarea în altă instanţă, ci, ca în cazul Ponta, riticarea/banalizarea/compromiterea instanţei. În cazul  Consiliului de Atestare a Titlurilor şi Certificatelor Universitare, acuzatorul de plagiat, consiliu care a fost demis, apoi, la încăpăţânarea de a se întruni în paralel cu desfiinţarea, a fost contestat că n-a avut cvorum, acuzat de rea-credinţă, politizare, iar preşedintele consiliului, şi nu numai, este  acuzat că a primit (prin concurs…) un grant gras de la fosta guvernare.

Ministrul Educaţiei a emis (taman acum?!) un ordin de reorganizare a Consiliului. Este firesc, nu şi normal, ca să primeze chichiţele de tip avocăţesc, atunci când este în joc însăşi pielea câte unuia sau altuia dintre înaltele personaje. Dar ni se induce impresia că plagiatul e regula de aur! Inventatorii, artiştii de ieri şi de azi, genii care n-au plagiat, sunt cei mânjiţi azi de mârlăniile politicii dâmboviţene! În Ţara plagiatelor, unde inovaţia este înlocuită de copy-paste, o  diplomă cumpărată în ţară sau străinătate devine o formalitate după ce ai căpătat, politic, un post, în care eşti bun sau lamentabil sau îţi  poţi cumpăra o diplomă de bac după ce ţi-ai dat doctoratul. Ajung astfel  „reprezentativi” băieţii de cartier, Mareani şi Becali, măcar cu şcoala vieţii la zi.

Citit 1340 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

2 comentarii

  • postat de TEODORA CALINESCU Luni, 02 Iulie 2012 07:34 Link la comentariu
    0
    0

    AMARATII SI SARANTOCII SI EXCLUSII SOCIETATII ROMANESTI INTOTDEAUNA SUNT CAPUL RAUTATILOR IN TARA ASTA. E POSIBIL SA MA INSEL TOTUSI.

    Raportează
  • postat de TEODORA CALINESCU Luni, 02 Iulie 2012 07:14 Link la comentariu
    0
    0

    SCOALA VIETII E FOARTE IMPORTANTA...TE FACE SA VEZI VIATA MAI FRUMOASA, SI SA TI-O DORESTI MAI PLINA DE STRALUCIRE, IN FOLOSUL TAU SI AL COMUNITATII.

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.