Joi, când la Prefectura Galaţi, la Comisia de Dialog Social, se discuta aprins problema căldurii, primarul Marius Stan zâmbea frumos în faţa camerelor de luat vederi la conferinţa de presă organizată, cum vă spuneam şi ieri, la Bucureşti, pentru un eveniment sportiv care urmează să se întâmple la Galaţi, în decembrie.
Absenţa primarului de la această întâlnire a fost nu o gafă simplă, ci una monumentală. În acest moment, nimic nu ar trebui să fie mai important pentru Primărie decât găsirea, împreună cu Electrocentrale şi Apaterm, a unei soluţii care să ne ajute să trecem prin iarna asta, care se anunţă şi extrem de grea.
Mă apucă nebuneala când îmi amintesc facturile la încălzire din iarna trecută, şi asta în condiţiile în care, de bine, de rău, suntem trei oameni în casă şi toţi avem venituri. Cum Dumnezeu se vor descurca oamenii care au doi, trei copii, mama e în concediu maternal (în varianta optimistă), iar tatăl are salariul minim pe economie, asta chiar nu mai ştiu. Cum vor reuşi să plătească pensionarii care au venituri de câteva sute de lei pe lună, din care au şi de cumpărat medicamente, şi de pus ceva în farfurie, iar mi-e greu să pricep. Dar perspectiva să nu avem căldură deloc, să nu se dezmorţească măcar puţin caloriferele, este şi mai cumplită. Mă duce cu gândul înapoi, în copilărie, când m-au mutat ai mei de la casă (cu soba de teracotă aferentă) la bloc - cu caloriferele reci aferente - şi am făcut dublă pneumonie. E incalificabil ca, după atâţia ani de când au murit monştrii ăia doi care ne-au ţinut în frig, în întuneric, înfometaţi şi speriaţi, noi tot în aceeaşi situaţie limită să ajungem să ne zbatem!
Trebuie modifcate legi, acolo unde e cazul - că, slavă Domnului, plătim destui parlamentari pentru asta - şi găsite măsuri care să scoată sistemul de încălzire al oraşului din blocajul în care se află. În primul rând, trebuie reajustate salariile nesimţite din conducerea celor două firme. În al doilea rând, trebuie încheiate contracte directe între consumatori şi furnizori, astfel încât să se poată lua măsuri ferme în caz de neplată. În al treilea rând, apa caldă trebuie să fie caldă când dai drumul la robinet, iar căldura să fie la parametrii prevăzuţi în contract. În al patrulea rând, dacă eşti Primărie şi dai subvenţii pentru plata căldurii familiilor nevoiaşe, ok, perfect de acord, dar controlează-i, frate!. Să nu mai ajungă să conducă Mercedes şi BMW de ultimă generaţie şi să ia bani de la buget!
Nu în ultimul rând, gălăţenii trebuie să înţeleagă că, dacă ai comandat un produs/serviciu, trebuie să-l plăteşti. Dacă nu-ţi permiţi preţul, optezi pentru un mod alternativ de încălzire, iar dacă nici aşa nu poţi, alegi o casă mai mică. Dacă ai pensie sub 1.000 de lei şi vrei să locuieşti singur într-o casă cu trei camere, n-o să te descurci fără ajutor. Viaţa la oraş e scumpă, cheltuielile aferente unui apartament la bloc sunt mai mari decât cele generate de o casă la ţară. La ţară e loc berechet, deci, fraţilor, nu faceţi faţă, mutaţi-vă! Nu adunaţi datorie peste datorie, să rămânem toţi fără apă şi fără căldură. Revenind la primar, sunt perfect conştientă că nu-l doare personal problema căldurii. Nici nu mi-aş dori să tremure şi el, nu-s socialistă. Dar îi dau un sfat, încă prietenesc. Dacă măcar imaginea lui îl doare, ar fi cazul să se mişte mai cu talent în ringul administraţiei şi să lase naibii boxul.
