Cine ne apără?

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Trecând peste graba cu care unii au avansat ideea că prin parcările oraşului se împuşcă precum în Vestul sălbatic, incidentul petrecut sâmbătă la Galaţi ridică în continuare numeroase semne de întrebare.     

Deja, ancheta poliţienească arată că  nefericiţii care au ajuns la spital nu au fost victimele unei reglări de conturi între bande mafiote, ci pur şi simplu au avut ghinionul de a se afla la locul nepotrivit, în momentul nepotrivit. Ce li se poate reproşa? Probabil că îşi vedeau de treaba lor, nu se încadrau în această pseudoelită a găştilor de cartier şi poate că au reacţionat aşa cum ar trebui să o facă orice cetăţean – să ia atitudine când vede că pe stradă se întâmplă un fapt reprobabil.

De la acest exces de conştiinţă civică într-o societate în care eşti învăţat, zi de zi, să taci cât mai mult şi să întorci privirea dinspre „şmecherii de cartier”, doi bărbaţi au ajuns în stare foarte gravă la spital. Slavă Domnului, tatăl a fost operat cu succes, iar fiul se simte şi el destul de bine, având în vedere circumstanţele.

Însă problema de bază rămâne: cum vă vine să mai ieşiţi din case după ce s-a întâmplat sâmbătă? Fie că sunteţi un om simplu, fie că sunteţi şeful Poliţiei, dacă un astfel de caz s-a petrecut, cine ne garantează că aşa ceva nu se va mai întâmpla?

Faptul că cei doi nu au fost victimele unei răzbunări între interlopi nu ne încălzeşte cu nimic, ba din contră. Dacă era aşa, oamenii simpli, care nu au nicio legătură cu astfel de lucruri, ar putea răsufla uşuraţi; atât timp cât nu se vor amesteca  vor fi feriţi de bâte, cuţite sau pistoale.

Însă nu e aşa; este vorba de doi oameni, care ar fi putut fi oricare dintre noi şi care au ajuns, plini de sânge, în spital, doar din cauză că s-au nimerit în preajma unor tineri descreieraţi, scăpaţi demult din mâini de părinţi, nişte băieţi pe care în nici un caz nu îi poţi numi copii, deşi au 17-18 ani, dar nici bărbaţi – pentru că datul în cap nu este în nici un caz o atitudine bărbătească.

Se ştie, gălăţenii au considerat întotdeauna Brăila ca fiind scena luptelor de stradă, cu săbii, bâte, cuţite şi topoare. Chiar se formase un adevărat mit în legătură cu ce ţi se poate întâmpla, în Brăila, doar dacă te uiţi în direcţia greşită, la vreo terasă… La aceste legende au mai contribuit şi câteva evenimente, precum cel în care o gaşcă înarmată cu săbii a intrat ziua în amiaza mare într-un bloc din Brăila şi i-a tăiat pe toţi membrii unei familii de interlopi.

Problema este că în timp ce la Brăila mafioţii îşi văd de treaba lor şi nu prezintă un pericol (cel puţin, nu unul imediat) pentru de oamenii simpli, la Galaţi s-a dezvoltat un alt tip de "mafiot": şmecherul de cartier.  

Ce s-a întâmplat sâmbătă este doar deschiderea unui nou capitol. Cu se să începem? Să vorbim despre siguranţa de pe străzi? Despre găştile de cartier şi motivul înmulţirii lor? Despre numărul limitat de patrule? Despre faptul că poliţiştii întorc capul atunci când trec, pe stradă, pe lângă diverse situaţii în care ar putea interveni? Despre ironia sorţii ca incidentul de sâmbătă să se petreacă în momentul în care ministrul de Interne şi vicepremierul României era reales preşedinte al PSD Galaţi, în prezenţa liderilor de la Centru?   Atât de multe întrebări, atât de puţine răspunsuri…

Citit 1027 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.