Înainte de Revoluţie, concurenţa la Facultatea de Industrie Alimentară din Galaţi era de peste 20 de candidaţi pe un loc, fiind singura din ţară, chiar dacă atunci se şcolarizau peste 200 de studenţi pe an. În prezent, instituţia devenită Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor are dotări şi profesori de top,dar a intrat într-un declin de neimaginat, deoarece tinerii nu doresc să se mai înscrie pentru a-i frecventa cursurile.
Doar cei mai buni dintre cei buni reuşeau să fie admişi înainte de '89 la Facultatea de Industrie Alimentară, instituţie care este de multă vreme un brand pentru oraşul nostru. Sunt absolvenţi care povestesc şi acum cu mândrie că pe vremea când au dat admitere concurenţa era de peste 20 de candidaţi pe un loc. Deşi a rămas în continuare o şcoală de top, cu un corp profesoral de excepţie şi cu dotări de milioane de euro, absolvenţii de liceu o ocolesc şi nu se mai înscriu la admitere aici. Situaţia trenează de prin 2015, dar anul acesta a fost decretat ca fiind cel mai negru din istoria instituţiei. La admiterea din iulie au fost scoase 83 de locuri la buget la specializarea industria produselor alimentare şi 20 de locuri la Piscicultură. Dacă pentru primul domeniu s-au înscris 30 de candidaţi, pentru cel de-al doilea s-au înscris doar trei. Prin urmare, Universitatea "Dunărea de Jos" a fost nevoită să renunţe la a mai înfiinţa grupe pentru acest profil, la nici un an de când specializarea a fost reînfiinţată şi reacreditată provizoriu de ARACIS. Doar 18 tineri au fost consideraţi admişi în prima etapă, unii dintre candidaţii înscrişi la mai multe facultăţi optând pentru alte specializări. La admiterea din "toamnă", în prima etapă a fost şi mai multă jale. Facultăţii de Industrie Alimentară i-au fost alocate 87 de locuri (o parte provenind de la grupa de Piscicultură), dar n-au fost consideraţi admişi decât doi candidaţi, chiar şi în condiţiile în care absolvenţii de liceu nu aveau altceva de făcut decât să depună un dosar.
Speranţa vine de peste Prut
Prorectorul Ştefan Baltă susţine că până pe 31 august urmează încă o perioadă de admitere, care va fi reluată în intervalul 3 - 15 septembrie, când sunt aşteptaţi cei care au promovat Bacalaureatul în sesiunea a doua. "Norocul nostru a venit din Basarabia, de unde avem 13 studenţi înscrişi pe locurile românilor de pretutindeni. Nu alocasem atâtea iniţial, pentru acest segment de candidaţi, dar am făcut o nouă repartizare, pentru a putea salva situaţia", ne-a mai declarat prorectorul.
Posibile motive - lipsa locurilor de muncă şi salariile mici
Tot cu prorectorul Ştefan Baltă, dar şi cu decanul facultăţii, Camelia Vizireanu, am discutat despre motivele pentru care tinerii nu se mai înghesuie la porţile acestei prestigioase instituţii.
"În primul rând, este o facultate destul de grea, nu sunt locuri de muncă, mai ales pentru cei de la Piscicultură. Iar salariile sunt mici. Alt motiv este şi faptul că s-au înfiinţat astfel de facultăţi în mai multe oraşe din ţară, iar tinerii care veneau de peste tot la noi, acum preferă să meargă în oraşe mai apropiate", spune Ştefan Baltă.
De aceeaşi părere este şi decanul de la SIA, Camelia Vizireanu care susţine că specialiştii în industrie alimentară sunt la coada grilei de salarizare. "În plus, Galaţiul, din punct de vedere economic, este un oraş mort. Şi cum nici autorităţile nu fac nimic, nu sunt şi nici nu vor fi locuri de muncă, iar facultatea nu mai e atractivă şi din acest motiv, tinerii din alte oraşe alegând centre universitare din municipii în care treburile merg mult mai bine, acolo având oportunităţi mai bune", susţine Camelia Vizireanu.
Paradoxal, în cea mai recentă ofertă a AJOFM Galaţi, din şapte locuri de muncă disponibile pentru absolvenţii de studii superioare, şase sunt pentru inginer în industria alimentară.
"Vor salarii mari, dar vor să investească puţin"
Am discutat şi cu directoarea Colegiului de Industrie Alimentară, profesoara Mariana Coman, pentru a descoperi ce se întâmplă cu absolvenţii acestei şcoli, care, de regulă, furniza studenţi pentru SIA. "Tinerii de azi vor salarii mari, dar vor să investească puţin. Industria alimentară şi ca facultate, şi ca domeniu de muncă nu este uşoară. A scăzut numărul de elevi, dar şi numărul celor care promovează bacalaureatul. Nici noi nu am reuşit să completăm la admitere decât jumătate dintre locuri. Sistemul de învăţământ e găunos. Elevii sunt admişi aici cu medii mici şi după patru ani nu pot promova bacalaureatul, mai ales că la matematică subiectele sunt dificile. Dintr-o promoţie de 190 de elevi, doar 81 au intrat în bacalaureat şi au promovat puţin peste 50. La a doua sesiune avem 140, că s-au înscris şi cei din promoţiile anterioare. Mulţi aleg să nu mai dea bacalaureatul, pleacă afară să muncească pe baza certificatului de competenţe. Dar revin în anii următori şi încearcă să promoveze examenul", mai spune Mariana Coman. Aceasta susţine şi faptul că e nedrept ce se întâmplă cu SIA în prezent, mai ales că, lucrând cu profesorii de acolo, a beneficiat întotdeauna de tot sprijinul şi competenţa lor. Deşi numărul studenţilor devine din ce în ce mai mic, SIA deţine în prezent trei staţii de producţie pentru carne, bere şi lapte, laboratoare dotate cu aparatură de ultimă generaţie, profesori foarte bine pregătiţi şi cu experienţă în domeniul cercetării şi inovării produselor alimentare. Vorbesc despre toate acestea premiile obţinute de studenţii gălăţeni la competiţiile internaţionale de profil.
