* Zeci de elevi au în cursul anilor de liceu medii peste 7.00 la matematică, dar n-au reuşit să ia notă de trecere la bac * Simptomatic, elevii sunt de la aceleaşi instituţii de învăţământ şi de la aceiaşi profesori *
Conducerea ISJ a efectuat la cererea Ministerului Educaţiei o situaţie a elevilor care au picat bacalaureatul la o anumită materie, deşi la obiectul respectiv au avut în anii de liceu medii generale de 7.00, sau chiar peste. Conducerea ISJ a realizat pentru Galaţi un astfel de studiu încă de anul trecut şi cum cazurile nu erau puţine, iar în mod evident elevii aflaţi în această situaţie proveneau de la aceleaşi licee şi de la aceiaşi profesori, reprezentanţii MECTS şi-au dorit să extindă experimentul la nivel naţional. Şi anul acesta la Galaţi am depistat peste 50 de astfel de situaţii doar la matematică, fără a avea pretenţia că le-am găsit pe toate.
Cazurile se află deocamdată în analiza inspectorilor de specialitate, care urmează apoi să discute cu directorii de la liceele respective şi cu profesorii în cauză pentru a afla cum stau lucrurile şi pentru a lua măsurile necesare.
8 pe linie în liceu, 1 la bac
Avem următoarea situaţie: elev de la Colegiul de Alimentaţie şi Turism „D. Moţoc” cu medii generale de 8 pe linie la matematică în toţi anii de liceu, dar la bacalaureat nu a reuşit să ia decât 1,20. Poate nu ne-am fi minunat dacă ar fi trecut la limită clasa la matematică în toţi anii de liceu. Dar aşa? Iar uimirea nu se opreşte aici: de la acelaşi profesor, de la acelaşi liceu, un alt elev cu media generală 7,5 şi cu 1,25 la bacalaureat. Şi continuăm: acelaşi profesor, elev cu media generală 7 şi cu 1,8 la bacalaureat şi altul cu media 7 şi 1 (curat!) la bac. În total, vreo zece astfel de cazuri cu diferenţe atât de mari între notele obţinute în liceu şi cele de la examenul naţional, la acelaşi profesor. Alte cinci cazuri, tot de la „Moţoc”, dar de la alt cadru didactic.
Directoarea instituţiei – Anca Diculescu – susţine că nu ştie nimic despre această analiză făcută de ISJ, dar îşi apără profesorii: „Elevii noştri care ajung la liceu fără examen de admitere, nu ştiu în clasa a IX-a nici tabla înmulţirii. De aceea, profesorii, în loc să-şi facă materia, se ocupă mai mult cu recuperarea materiei de bază pe care elevii n-o ştiu. La testările iniţiale s-a descoperit că peste 400 de elevi de-a IX-a nu ştiu tabla înmulţirii. Ce să faci cu ei?”, se plânge directoarea care a promis şi că va studia îndeaproape fenomenul. Cu toată dreptatea pe care i-o dăm, nu înţelegem însă de ce elevii care reuşesc să înveţe totuşi tabla înmulţirii nu primesc note de 5 şi sunt „gratulaţi” cu note chiar de 9 şi 8.
La Grupul Şcolar Industrial din Tecuci, am găsit cinci astfel de cazuri, de la profesori diferiţi, iar aici deja conducerea unităţii ne declara că a luat măsuri, numărul elevilor corigenţi din anii terminali fiind foarte mare pe semestrul I. Poate aşa îi determină să pună burta pe carte.
Tot la Tecuci, la „Ovid Caledoniu” încă alte trei cazuri, toate de la acelaşi profesor. Unul dintre ei are media 8,25 (a reuşit să obţină chiar şi 9,5 în clasa a XI-a), dar la bacalaureat a luat doar 2.
Nici liceele bune n-au scăpat
Alt liceu la care am găsit o incidenţă mare a cazurilor este unul considerat chiar bun – Liceul Teoretic „Dunărea”. Cei zece elevi aflaţi în această situaţie, pe care i-am descoperit pe liste, provin însă de la trei profesori diferiţi. După ce a avut la matematică 5,5 în clasa a IX-a, 7 în a X-a, 8 în a XI-a şi a păcălit-o pe profesoară să-i dea media 9 (generală!) în a XII-a, la examenul naţional a picat cu 1,90. Asemănător, un caz la „Calistrat Hogaş”: elev cu media 8 în cei patru ani de liceu a luat abia 3,5 la bac.
În afară de instituţiile pe care le-am menţionat deja, am mai găsit astfel de situaţii la „Metalurgic”, „Elena Doamna”, la Liceu din Tudor Vladimirescu şi la „Marină”, însă cazurile de aici sunt mai sporadice.
Până când reprezentanţii ISJ vor reuşi să discute cu profesorii în cauză (cărora nu le-am dat numele pentru că încă nici nu li s-a adus la cunoştinţă că sunt vizaţi), rămâne întrebarea care ne bântuie pe toţi: cum de se poate aşa ceva? Din nefericire, nu avem decât două variante, amândouă grave, dar cu anumite nuanţe: fie profesorii respectivi sunt indulgenţi, fie sunt şpăgari şi condiţionează pregătirea în particular de notele bune de la şcoală. Dar iată, se pare că nici măcar când fac ore suplimentare, plătite de părinţii elevilor, nu-şi fac datoria.
Vom reveni pe subiect, într-un material despre situaţiile descoperite la limba şi literatura română.
