Raportează comentariu

revin cu textu postat mai jos poate domnul votant si cel supranumit vox vor reusi sa treaca peste conditia simplii postaci: "am observat modul in care inteleg postacii detractori sa aduca argumente. aceleasi cuvinte cheie repetate la nesfarsit: PDL, gruparea portocalie, grupul alexe-barsan, incompetent, avid de putere....daca profesorul Barsan va castiga alegerile va veni sfarsitul lumii, oamenii nu si vor mai lua salariile si eventual Sfantul Gheorghe in persoana va cobora pe pamant ca sa razbune nedreptatea suferita de cei care au pierdut fraiele universitatii dupa 6 ani de conducere. Poftiti si cititi domnilor postaci poate va mai vin idei....

"Nu zidurile fac o .şcoală, ci spiritul care domneşte într 'însă."
Regele Ferdinand I, 1923
PREAMBUL
Este puţin probabil ca în următorii patru ani să putem schimba România, sunt sigur
însă că putem schimba în bine multe în universitatea noastră. Plecând de la această constatare,
candidez la alegerile pentru funcţia de rector pentru că sunt sigur că potenţialul neexploatat al
instituţiei poate contribui la un salt valoric pe care îl merită şi care ne este la îndemână.
Candidez cu intenţia de a continua acele proiecte aflate în derulare în universitate şi care s-au
dovedit a fi valoroase, rămânând însă deschis tuturor iniţiativelor noi care se dovedesc a fi în
slujba instituţiei.
Este misiunea mea să vă propun modernizarea universităţii, garantând însă stabilitatea
instituţională. Cei care, din cauza performanţei scăzute, nu se numără printre câştigătorii
primului exerciţiu de ierarhizare, se vor bucura de sprijinul meu pentru ameliorarea poziţiei de
moment. Pe cei care au fost declaraţi câştigători îi voi susţine necondiţionat pentru a se bucura
de beneficiile datorate excelenţei. Esenţializând, v-aş propune să fiţi de acord să asigurăm
oamenilor de calitate accesul neîngrădit la resurse. împreună putem face ca instituţia căreia îi
aparţinem să redevină o insulă a normalităţii, în care meritul personal să se impună relaţiei
clientelare sau intereselor de grup restrâns.
Ştiut fiind că doar un mediu academic sănătos crează premizele dezvolării individuale,
vă pot asigura întregul sprijin de care aveţi nevoie pentru a evolua. Progresele fiecăruia vor
determina mai binele general pe care eu îl doresc sincer. Nu în ultimul rând, candidez pentru
că îmi pasă de această instituţie. O instituţie de destinele căreia sunt legat de aproape trei
decenii.
Vă garantez colaborarea bazată pe respect reciproc între Consiliul de Administraţie şi
Senatul Universităţii, oricare ar fi să le fie componenţa finală. Voi milita pentru repunerea
Senatului în rolul de unic for academic de dezbatere şi decizie pe care 1-a avut în trecut. Voi
face din Preşedintele Senatului un colocutor obişnuit în procesul adoptării tuturor deciziilor cu
implicaţie majoră pentru universitate.
Dacă în urma voinţei domniilor voastre, exprimate prin vot, voi fi ales rector, vă asigur
de totala transparenţă în actul de conducere, lucru pe care ştiu ca vi-1 doriţi atât de mult. Voi fi
garantul impunerii sintagmei „cine sunt şi ce fac" drept unică matrice de evaluare a
performanţei şi adversarul declarat al lui „pe cine servesc". Vă propun deci ca în următorii
patru ani să contăm doar pe ceea ce producem, nu pe ceea ce aşteptăm să primim. Vă asigur
că aceia care vor face, vor primi. Mi-am câştigat poziţia şi prestigiul profesional printr-o
muncă susţinută, aşa cum reflectă CV-ul anexat. Cred în valoare şi mă declar garant al
meritocraţiei.
Profit de momentul alegerilor pentru a-mi exprima deschis dorinţa ca valorile şcolii
superioare gălăţene să nu mai stea pe margine. Fac un apel către elitele universităţii noastre să

spună ceea ce au de spus, chiar dacă nu au putut-o face până acum din varii motive. Dacă
dorim o universitate modernă, trebuie să ieşim din letargie şi să ne asumăm poziţia incomodă,
dar necesară, a conducerii propriului destin. Mandatul 2012-2016 nu va fi unul simplu,
obstacolele pe care le vom avea de înfruntat nu vor fi nici puţine, nici facile. Candidez cu
convingerea că împreună le vom depăşi. Fiind unul care ştie cât de ingrată este asumarea
responsabilităţii actului de conducere, încurajez şi aştept o participare responsabilă la
concursurile de selecţie pentru posturile de conducere executivă din universitate şi din
facultăţi.
Candidez cu speranţa că mă veţi sprijini să păstrăm Universitatea „Dunărea de Jos"
din Galaţi ca un spaţiu deschis al schimbului de idei şi al democraţiei. Acestea fiind spuse,
sunt sigur că voi avea alături în primul exerciţiu de democraţie universitară al alegerii directe
a rectorului pe toţi cei care:
- au curajul analizei raţionale şi nu admit judecăţile impuse;
- au respect pentru adevăr, valoare şi recunoaştere;
- înţeleg că prestigiul instituţiei dat de suma valorilor individuale se poate întoarce
multiplicat asupra fiecăruia dintre apartenenţi;
- au convingerea că a fi responsabil înseamnă a nu promite doar pentru a fi popular.
Cu aceste gânduri vă propun proiectul meu managerial.
1. CONTEXT
Cele două decenii de joc de-a reforma în educaţie pot apărea celor mai mulţi dintre
universitari ca fiind neserios. Banii puţini şi mult prea desele schimbări au făcut din imaginea
publică a învăţământului superior românesc un spectacol de iarmaroc rural, uneori cu accente
de comedie. Navigaţia precipitat-catastrofică în sistemele de finanţare a ultimelor două
decenii a inspirat o nesfârşită şi uneori nejustificată prudenţă a conducerilor universităţilor.
Soluţiile intermediare, uneori cârpite şi adeseori imposibil de justificat, şi-au făcut loc în
logica managementului universitar.
Criza economico-financiară, care are drept consecinţă directă nivelul scăzut al
produsului intern brut, dimpreună cu procentul redus din PIB alocat educaţiei, va afecta direct
finanţarea învăţământului superior. Lipsa de apetenţă a agenţilor economici pentru
finanţarea/sprijinirea universităţii, lipsa unui parteneriat real public-privat menit să
suplinească lipsa de resurse, sărăcirea populaţiei pe fondul crizei economice, complică foarte
mult misiunea fiecărei universităţi, deci şi pe cea a Universităţii „Dunărea de Jos" din Galaţi.
Inegalitatea şanselor de acces la educaţie şi problemele sociale cu care se confruntă
foarte mulţi dintre studenţii noştri determină o responsabilitate suplimentară pentru
universitate. Sub presiunea crizei economice, studentul de azi este tot mai interesat, încă din
anii facultăţii, de o eventuală angajare cu timp integral de lucru, fapt care determină
diminuarea timpului afectat studiului şi creşterea dezinteresului faţă de şcoală.
Procesul de masificare a învăţământului superior în România ultimelor două decenii a
crescut şansa tinerilor de a accede la o formă de educaţie superioară. Această masificare,
dublată de scăderea pronunţată a performanţei învăţământului preuniversitar, a adus pentru
marea majoritate a facultăţilor Universităţii „Dunărea de Jos" din Galaţi confruntarea cu un
segment de studenţi cu un potenţial mai redus de performanţă decât cel cu care se obişnuiseră.
Competiţia din ce în ce mai dură, internă sau internaţională, a demonstrat că doar
simpla invocare a trecutului prestigios al instituţiei nu mai reprezintă un argument
convingător pentru candidaţii la studenţie. Integrarea României în U.E., care a încurajat
mobilităţile studenţeşti, deci exportul de „aur cenuşiu", dublată de lipsa unei viziuni politice
unitare privind nevoia de personal cu calificare superioară la nivelul ţării a determinat o
diminuare severă a dimensiunii bazinului de selecţie pentru programele de studii din ciclurile
masteral şi doctoral.
Confruntată cu situaţia reală de a nu fi putut accede în rândul universităţilor de
cercetare avansată şi educaţie, Universitatea „Dunărea de Jos" din Galaţi se confruntă cu
situaţia neplăcută a unei diminuări drastice a numărului de locuri pentru masterat şi doctorat
precum şi cu pierderea, sperăm temporară, a conducerii de doctorate în anumite domenii. în
aceste condiţii, universitatea va trebui să se focalizeze, în totalitate, asupra creşterii valorii
profesionale a absolvenţilor săi, a creşterii valorii programelor de studii, a valorii cercetării
ştiinţifice şi, nu în ultimul rând, a afirmării specificului său, folosind la maxim patrimoniul
uman, spiritual şi material de care dispune în acest moment.
Contextul socio-economic în care ne aflăm, iminenţa unui nou val de evaluări în
viitorul imediat, impun necesitatea unei strategii unitare şi coerente de management, pe
termen scurt, mediu şi lung, în vederea sprijinirii procesului educaţional şi al celor de
cercetare şi de creaţie artistică din universitate.
2. PRINCIPII DE MANAGEMENT
Fără a avea simpatii sau antipatii politice, menţinând echidistanţa, voi încerca să
impun respectul de care trebuie să se bucure în comunitate instituţia ale cărei interese le
servesc. Dacă voi fi ales rector, doresc să ţin universitatea departe de jocurile politice şi foarte
departe de cele politicianiste. Voi milita pentru regăsirea spiritului apartenenţei individuale la
instituţie, pentru ca relaţiile profesionale să se bazeze exclusiv pe egalitatea de şanse, pe
onestitate şi respect reciproc. Actul de management pe care îl propun în prezentul proiect va fi
guvernat de următoarele principii:
1. Principiul angajării responsabilităţii publice, prin care universitatea se
legitimează faţă de societate.
2. Principiul autonomiei universitare.
3. Principiul libertăţii academice şi de gândire.
4. Principiul democraţiei în actul de conducere.
5. Principiul transparenţei decizionale şi al colaborării.
6. Principiul echităţii şi al egalităţii de şanse.
7. Principiul devotamentului faţă de actul academic, al asumării responsabilităţii
umane şi profesionale în exercitarea meseriei de dascăl.

8. Principiul potrivit căruia o universitate şi corpul său profesoral există pentru, cu şi
prin studenţi şi nu invers.
Obiectivele strategice cu referire la actul de management propus prin acest proiect sunt:
I. Configurarea unei echipe manageriale puternice şi eficiente, care să valorizeze
aportul Consiliului de Administraţie
II. Crearea unei culturi instituţionale şi manageriale responsabile, care să-şi propună
obţinerea celor mai bune rezultate în condiţiile folosirii minime a resurselor
existente
III. Autoimpunerea spiritului de responsabilitate şi răspundere în faţa comunităţii
universitare reprezentate prin Senatul Universităţii
3. OBIECTIVE STRATEGICE GENERALE
1. Revitalizarea misiunii educaţionale şi a celei ştiinţifice a şcolii superioare gălăţene;
2. Pregătirea atentă şi din timp a valului de evaluări la care va fi supusă universitatea în
viitorul imediat în vederea ameliorării poziţiilor obţinute în urma evaluărilor din 2011;
3. Regândirea strategiei de asigurare şi de monitorizare a calităţii procesului de
învăţământ;
4. încurajarea, recompensarea şi promovarea producţiei ştiinţifice relevante şi cu
vizibilitate;
os. Diversificarea ofertei educaţionale şi a serviciilor de instruire, dublată de reformarea
curriculară;
6. Proiectarea şi operaţionalizarea unor structuri academice şi administrative moderne, a
căror activitate să fie bazată pe descentralizarea decizională, autonomia financiară şi
participarea directă a tuturor actorilor implicaţi;
Menţinerea şi dezvoltarea permanentă a patrimoniului existent;
os. Iniţierea unui program relevant de investiţii pe termen mediu şi lung, precum şi
identificarea susţinerii financiare pentru acesta;
9. Consolidarea bazei materiale didactice şi de cercetare ştiinţifică şi accelerarea
procesului de modernizare a echipamentelor de cercetare avansată;
10. Satisfacerea la un nivel superior a condiţiilor de convieţuire în campusuri şi de studiu
în toate facultăţile pentru studenţii universităţii.
4. MĂSURI SPECIFICE
4.1. Procesul educaţional
Imaginea de ansamblu a stării calităţii învăţământului nostru superior, aşa cum rezultă
aceasta din percepţiile universitarilor, studenţilor şi angajatorilor, este aceea a unui nivel
ridicat de calitate. Atunci însă când sunt avute în vedere finalităţile sistemului, imaginea
rezultată este, în mare parte, a unui sistem centrat pe sine. Este mai degrabă percepţia unui
sistem ale cărui legături cu mediul sunt insuficient explorate şi analizate. Un sistem ce
urmează o logică proprie, coerentă, dar care este mai puţin implicat în societate, ori decuplat
de aceasta. Operăm cu reprezentări diferite ale calităţii procesului didactic, ce derivă din

percepţia de ansamblu asupra capacităţii acestuia de a pregăti absolvenţi pentru piaţa muncii.
Există încă, din păcate, uri decalaj important între nivelul necesar şi nivelul actual al
competenţelor absolvenţilor, din perpectiva angajatorilor. Rezolvarea acestei probleme este
fundamentală pentru rolul social al universităţii, care altfel riscă să piardă contactul cu piaţa
muncii şi să determine o deteriorare semnificativă a imaginii sale în viitor. în consecinţă, se
impune adoptarea unei serii de măsuri imediate:
1. Declanşarea urgentă a procesului de evaluare internă periodică a programelor de studiu
de licenţă şi a domeniilor de masterat, după noile criterii impuse de Legea educaţiei
naţionale şi a noii Metodologii ARACIS;
2. înscrierea urgentă în RNCIS a grilei 2 şi a planurilor de învăţământ pentru toate
programele de studii oferite de universitate;
3. Optimizarea numărului de programe oferite de universitate în funcţie de nivelul
finanţării primite, al resursei umane disonibile şi al cerinţelor pieţei de muncă;
4. Reformarea curricululară în vederea compatibilizării, pe programe, a cursurilor predate
în universitate cu cele de la universităţile din străinătate, fară a se ignora necesităţile şi
expertiza naţională;
os. Susţinerea inclusiv fianciară a programelor de studii de categoria A precum şi asistarea
şi monitorizarea celor din categoriile B-E, în vederea accederii în categorii superioare;
6. Implementarea unui sistem informatic de gestiune a resurselor didactice (gen Moodle);
7. Modificarea criteriilor de promovabilitate a studenţilor;
os. Fundamentarea predării pe principiul învăţării active şi interactive, şi introducerea
evaluării bazate pe competenţe dobândite;
9. Dinamizarea procesului de predare-însuşire-evaluare de cunoştinţe astfel încât accentul
să fie pus pe aplicarea creativă şi originală a cunoştinţelor dobândite şi nu pe
reproducerea acestora
10. Sprijinirea prin măsuri speciale a absolvenţilor unor facultăţi ale universităţii în vederea
accederii în corpurile profesionale naţionale (CECCAR, INM, etc.).
4.2. Finanţare
Până la aplicarea efectivă a noului sistem de finanţare care decurge din LEN, consider
că este necesară angajarea unor soluţii alternative, menite să conducă la obţinerea unor resurse
financiare suplimentare celei de bază. Măsuri alternative pentru ameliorarea finanţării:
Creşterea numărului de studenţi străini, dublată de măsuri de asigurare a unor condiţii
de studii mai bune pentru aceştia şi a unui pachet de servicii de asistenţă specializată;
2. Obţinerea aprobării MECTS pentru activarea unui centru de învăţare a limbii române
destinat studenţilor străini aflaţi la studii în anul pregătitor;
3. Creşterea numărului de progi'ame masterale în limbi străine;
4. încurajarea participării în cadrul unor consorţii europene laprogi-ame de tip EuroMaster
Mundus cu finatare externă;

os. Iniţierea unui parteneriat între Facultatea de Medicină şi Farmacie şi autorităţile
locale pentru implicarea studenţilor de la Medicină dentară în asistenţa stomatologică
pentru persoanele asistate social.
4.3. Cercetare ştiinţifică
Este deja evident pentru întreaga comunitate academică faptul că orice clasificare
şi/sau ierarhizare depinde aproape exclusiv de performanţa în cercetare. De poziţionarea
noastră în ierarhia universităţilor din ţară, care se stabileşte dominant în baza producţiei
ştiinţifice, se leagă elementele esenţiale pentru existenţa universităţii şi, în primul rând nivelul
finanţării. Ideea de competiţie (clasificare universităţi şi ierarhizare domenii) pentru finanţarea
de bază, complementară şi suplimentară impusă prin LEN este dublată de orientarea exclusivă
a fondurilor alocate cercetării pe criterii de competiţie de proiecte. Câştigarea unei poziţii
bune la nivel naţional este, prin urmare, determinată de competitivitatea măsurată prin
calitatea resursei umane şi a producţiei ştiinţifice, a infrastructurii de cercetare şi a volumului
fondurilor atrase. în relaţie cu Legea Educaţiei Naţionale şi cu noul Cod al Studiilor
Universitare de Doctorat, va trebui regândit întreg ansamblul de structuri şi activităţi care
privesc cercetarea, în general, şi doctoratul, în special. Şcoala doctorală va trebui să-şi
realizeze obiectivul de a furniza cercetători de profesie, oameni capabili să determine
creşterea numărului şi a calităţii produselor cercetării. Propun, prin urmare:
1. Introducerea unui sistem de granturi interne destinate premierii rezultatelor
cercetării. Reproducând sistemul de premiere a articolelor publicate în reviste cu un
factor de impact cumulat superior al CNCS, se vor premia toate articolele, la data
apariţiei lor.
2. Dirijarea preferenţială a fondurilor alocate dotărilor spre colectivele cu producţie
ştiinţifică cu aport la evaluarea academică pe domenii.
3. Reorganizarea unităţilor de cercetare din universitate - conform unei ierarhii :
- laboratoare de cercetare;
- centre de cercetare (care pot să includă unul sau mai multe laboratoare);
- institute de cercetare (care includ mai multe centre de cercetare), care să
integreze interdisciplinar resursele de excelenţă ale facultăţilor cu tradiţie în
cercetare.
04 Afilierea universităţii la Centrul Internaţional pentru Studii Avansate asupra Geo-
Sistemului Fluviul Dunărea - Delta Dunării - Marea Neagră.
5. Susţinerea logistică a programului universitar de rezidenţiat (Medicină).
6. Sprijinirea financiară a tinerilor pentru participări la conferinţe şi/sau delegaţii pentru
documentare;
7. Dezvoltarea de „start-up-uri" şi „spin-off-uri", care pot utiliza creativ şi eficient din
punct de vedere financiar ideile inovative din universitate, precum şi conceperea unor
reglementări interne asociate acestora.

4.4. Probleme studenţeşti
1. Favorizarea dezvoltării personale a studenţilor, spre mai multă autonomie, originalitate,
creativitate şi capacitate de comunicare;
2. încurajarea învăţării limbilor străine într-un context de actualitate, de percepere a
specificului cultural şi de comunicare;
3. Iniţierea unui set de politici de acţiune afirmativă pentru categoriile de studenţi care sunt
considerate clar defavorizate;
4. Iniţierea unor acorduri cadru cu angajatorii tradiţionali din zonă în vederea introducerii
internshipului pentru studenţi, ca mijloc de asigurare a unui plasament pe piaţa muncii
eficient şi echitabil;
os. Reabilitarea termică a căminelor din cele două campusuri;
6. Ameliorarea condiţiilor de cazare în campusurile universităţii prin completarea dotărilor
camerelor din căminele universităţii la nivelul celor din alte universităţi din ţară;
Reluarea lucrărilor de reparaţie capitală a căminului A din campusul Al. I. Cuza;
os. Extinderea sistemului de burse private iniţiat la Facultatea de Arhitectură Navală şi la
celelalte facultăţi ale universităţii;
9. Introducerea unui sistem modular în programele universitare, mai ales cele de maşter.
10. Flexibilizarea procedurilor ERASMUS, Leonardo.
11. Funcţionalizarea la maxim a sistemului de credite transferabile.
12. Modernizarea permanentă a programelor de studii în corelare cu cerinţele de pe piaţa
muncii regională, naţională şi europeană.
13. Sprijin instituţionalizat acordat studenţilor pentru :
activitatea universitară curentă;
- participare la concursuri şi manifestări profesionale;
carieră.
14. Dezvoltarea infrastructurii informatice pentru acces internet nelimitat în campusuri.
îs. Reabilitări în campusul de cămine şi creşterea subvenţiei cămine-cantine în funcţie de
necesităţile curente.
4.5. Cooperare internaţională
oi. Iniţierea demersurilor pe lângă ambasada Chinei la Bucureşti în vederea înfiinţării la
Galaţi a unui Institut Confucius (momentan în ţară există doar trei asemenea institute la
Sibiu, Cluj-Napoca şi Braşov, finanţate de HanBan - International Office of Chinese
Language Council), în organizarea căruia ar putea fi implicate Facultatea de Litere şi
Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie;
oi Amplificarea acţiunilor comune de cooperare şi colaborare ştiinţifică cu alte instituţii de
profil din Europa prin invitarea unor cadre didactice străine, de prestigiu, pentru
susţinerea de misiuni didactice în regim de visiting professor;
03. încurajarea cadrelor didactice şi a cercetătorilor pentru accederea la fonduri destinate
mobilităţilor internaţionale cu o durată mai mare de un semestru. / 
Asigurarea tuturor condiţiilor de păstrare a posturilor deţinute în universitate, pe toată
durata stagiului efectuat în străinătate;
Amplificarea schimbului internaţional de locuri de studii pentru studenţi, în paralel cu
demararea unor programe de reciprocitate între instituţii;
încurajarea mobilităţilor studenţeşti cu durată de minimum trei luni (atât a celor de tip
outgoing, dar mai ales a celor de tip incoming);
Continuarea eforturilor de cooptare a studenţilor sprijiniţi prin programele
guvernamentale destinate etnicilor români, îndeosebi a celor proveniţi din Republica
Moldova;
Stimularea angajării personalului didactic şi de cercetare din străinătate (din state
membre ale UE sau OECD). Introducerea unor mecanisme de finanţare suplimentară a
acestora, pe perioada angajării în universitate.
4.6 Administraţie şi servicii
Redimensionarea serviciilor şi eficientizarea activităţii lor prin eliminarea birocraţiei
excesive care le amprentează activitatea;
Reducerea timpului de reacţie a personalului nedidactic şi didactic auxiliar la solicitările
cadrelor didactice şi ale studenţilor - acţiuni de formare continuă;
Externaiizarea unor servicii auxiliare în vederea creării condiţiilor legale pentru
scoaterea la concurs a posturilor academice, îndeosebi pentru tinerii aspiranţi la cariera
universitară;
Introducerea monitorizării activităţii de achiziţii pe site-ul universităţii, îndeosebi pentru
produsele care se achiziţionează din fonduri de cercetare sau din proiecte strategice.
4.7 Resurse umane
In perspectiva retragerii din activitate în următorii ani a unui număr important de cadre
didactice, în condiţiile creşterii mediei de vârstă a personalului de predare, Consiliul de
Administraţie va propune Senatului Universitar o strategie pe termen mediu în domeniul
resurselor umane, pe de o parte în vederea asigurării condiţiilor ARACIS de acreditare,
iar pe de altă parte pentru evitarea discontinuităţilor în activitate;
Acordarea urgentă a gradaţiilor de merit, suspendate de aproape trei ani, ca vector de
susţinere a performanţei universitare;
Introducerea postdoctoranturii ca schemă de încadrare a tinerilor doctori cu aptitudini
dovedite pentru cercetare, ca pas intermediar înaintea angajării, prin concurs, în
universitate;
îmbunătăţirea salarizării cadrelor didactice tinere şi a celor cu performanţe deosebite în
activitatea ştiinţifică / de cercetare ;
Facilitarea accesului în cămin pentru cadrele didactice tinere, postdoctoranzii şi
cercetătorii ştiinţifici cu vârsta de până la 35 de ani;
Acordarea de tichete de masă pentru preparatori, asistenţi, şi parţial pentru şefii de
lucrări cu performanţe măsurabile în cercetare;

Alocarea unei sume relevante din fondurile proprii ale universităţii pentru acoperirea
cheltuielilor cu formarea profesională a cadrelor didactice;
Eliminarea favorurilor de orice fel, inclusiv a celor de natură salarială;
Impunerea unor indicatori minimi de rezultat pentru fiecare post din structura de
personal a universităţii.
Elaborarea unui Statut al personalului de cercetare-dezvoltare-inovare, în acord cu
legislaţia în vigoare şi cu setul de bune practici internaţionale de la universităţi de
prestigiu din străinătate;
Angajarea pe perioadă nedeterminată a personalului de CDI, în domeniile strategice de
cercetare din universitate.
4.8 Sistemul informaţional al universităţii, documentarea şi bibliotecile
Dezvoltarea structurilor informatice din cadrul Universităţii, la nivelul magistralelor de
comunicaţii, prin înlocuirea echipamentelor depăşite tehnologic şi prin organizarea
structurilor informatice de la nivelul facultăţilor, departamentelor şi a serviciilor;
Dezvoltarea serviciilor informatice centrale din Universitate, pentru a permite accesul la
un număr sporit de resurse, şi implementarea sau dezvoltarea unor aplicaţii integrate,
pentru a permite o gestiune mai bună şi mai facilă a activităţilor specifice mediului
universitar şi asigurarea redundanţei pentru toate datele importante;
îmbunătăţirea conectivităţii globale a Universităţii la Reţeaua Educaţiei Naţionale -
roedunet, atât pentru spaţiile didactice cât şi pentru căminele studenţeşti;
Dezvoltarea unui centru de date (datacenter) modern care să permită găzduirea
echipamentelor specializate pentru aplicaţiile informatice, indiferent de destinaţia lor,
educaţională sau pentru cercetare;
Implementarea unui sistem unic de autentificare pentru studenţi, care să permită accesul
la resurse dedicate (e-mail profesional pe durata studiilor, spaţiu disc pentru stocare
fişiere) şi acces la resursele informatice ale Universităţii (situaţiile studenţilor, servere
de cursuri, etc.)
Realizarea unei acoperiri complete pentru reţele fară fir la nivelul tuturor campusurilor
şi clădirilor Universităţii, cu acces global atât pentru personalul didactic cât şi pentru
studenţi, şi interconectarea acestui sistem cu alte universităţi din România şi din lume
prin intermediul proiectului eduroam;
Dezvoltarea serviciilor informatice din Universitate la nivel de personal pentru a asigura
un suport sporit al infrastructurilor ce deservesc toate departamentele şi facultăţile
Universităţii;
Achiziţionarea unor pachete de abonamente on-campus la principalele baze de date
internaţionale (ex. EBSCO, SCOPUS, Thomson Web of Science etc.), accesibile
fiecărui cadru didactic, post-doctorand şi doctorand;

Modificarea managementului şi a politicii editoriale a Analelor Universităţii „Dunărea
de Jos" din Galaţi, din punctul de vedere al concepţiei, al corpului editorial, al
procesului de peer-reviewing, al publicării şi distribuţiei.
4.9 Comunicare şi marketing academic
Reorganizarea Biroului de comunicare şi relaţii publice şi includerea în structura lui a
unei compartiment destinat comunicării cu instituţiile din afara ţării şi cu studenţii
străini;
Reorganizarea administraţiei universitare şi îmbunătăţirea radicală a comunicării
interdepartamentale şi a calităţii serviciilor administrative pentru personalul didactic şi
de cercetare şi pentru studenţi;
Asigurarea unor căi eficiente de comunicare cu autorităţile locale;
A
îmbunătăţirea fluxurilor de comunicare intrauniversitară şi de afirmare a identităţii
instituţionale, inclusiv prin reconceperea site-ului web al Universităţii;
înfiinţarea unui departament de marketing academic, profesionalizat în proiectarea
strategiilor de marketing şi imagine, în construcţia unor branduri pentru produsele
universităţii şi lansarea lor pe piaţa internă şi externă.
4.10 Relaţia cu societatea
Realizarea de parteneriate cu instituţii culturale şi de artă de pe plan local, regional,
naţional si internaţional;
Reorganizarea Biroului de comunicare şi relaţii publice şi includerea în structura lui a
unui compartiment destinat comunicării cu instituţiile din afara ţării şi cu studenţii
străini;
Reorganizarea administraţiei universitare şi îmbunătăţirea radicală a comunicării
interdepartamentale şi a calităţii serviciilor administrative pentru personalul didactic şi
de cercetare şi pentru studenţi;
Asigurarea unor căi eficiente de comunicare cu autorităţile locale;
îmbunătăţirea fluxurilor de comunicare intrauniversitară şi de afirmare a identităţii
instituţionale, inclusiv prin reconceperea site-ului web al universităţii;
înfiinţarea unui departament de marketing academic, profesionalizat în proiectarea
strategiilor de marketing şi imagine, în construcţia unor branduri pentru produsele
universităţii şi lansarea lor pe piaţa internă şi externă.
întărirea rolului educaţiei culturale (studenţii trebuie să aibă acces la diverse situaţii de
învăţare culturală - sprijinirea activităţilor specifice organizate de ONG-uri studenţeşti,
promovarea activităţilor centrelor culturale, organizarea de activităţi cu specific
inter/multi-cultural);
Consolidarea dimensiunii culturale (atât spre interior cât şi spre exterior);
Promovarea activităţilor sportive pentru susţinerea unei culturi a comunităţii (unde se
formează deprinderile de lucru în echipă, şi de responsabilitate în cadrul echipei precum
şi sociabilitate);

Promovarea responsabilităţii ecologice.
4.11 Baza materială
Continuarea investiţiilor deja demarate şi a celor aflate în conservare;
Inventarierea necesarului de aparatură de laborator performantă şi demararea
demersurilor necesare obţinerii unei finanţări pentru achiziţionarea ei;
Amenajarea unei cantine-restaurant în Campusul Ştiinţei cu program minimal de servire
a mesei de prânz;
Reabilitarea instalaţiilor de iluminat de curte şi rezolvarea problemei câinilor comunitari
în toate perimetrele universităţii;
Amenajarea peisagistică a curţilor interioare şi exterioare ale universităţii;
Identificarea vizuală unitară a facultăţilor universităţii şi a corpurilor de clădire din
patrimoniul universităţii;
Recondiţionarea instalaţiilor universităţii în vederea limitării volumului avariilor, a
pierderilor şi a raţionalizării consumurilor;
Sensibilizarea / responsabilizarea administratorilor de clădiri în vederea asigurării unei
mai bune gestionări a spaţiilor universităţii;
Crearea unor centre / spaţii de lucru pentru toţi studenţii postdoctoranzi, doctoranzi şi,
în limita posibilităţilor, pentru masteranzi.