Cu greu ne-am putea imagina astăzi viaţa de zi cu zi fără tablete, telefoane inteligente, transporturi asistate prin satelit, roboţi, medicamente revoluţionare sau maşini puse în mişcare de energiile regenerabile. Toate acestea au fost posibile şi pentru că Europa a fost mereu în centrul marilor revoluţii tehnologice. Numai în ultimul exerciţiu financiar al UE, prin programul "Horizon 2020", s-au investit deja 31 miliarde de euro, în 18.000 de proiecte R&D (Research and Development) europene. Iar miza creşte, pentru că următorul buget propus de Comisia Europeană (CE) şi Parlamentul European (PE) pentru programele de cercetare şi noul "Horizon Europe" are drept ţintă creşterea investiţiilor din acest domeniu de la 80 de miliarde de euro la 120 miliarde de euro!
Cercetarea şi inovarea înseamnă, desigur, creştere economică, slujbe, un nivel de viaţă mai ridicat. Dar, în ultimă instanţă, nu este vorba numai de competitivitate economică, ci şi de principii care ţin de însăşi raţiunea de a fi a Uniunii Europene. "Cercetarea şi inovarea nu sunt scopuri în sine. Ştiinţa înseamnă valoare, înseamnă libertate! Sunt principii care stau chiar la temelia Uniunii Europene. Iar cercetarea şi inovarea trebuie să rămână în ADN-ul Europei", a declarat preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, în cadrul conferinţei la nivel înalt "EU research and inovation in our daily life", desfăşurată recent la Bruxelles, la sediul PE, şi care a reunit peste 2.500 de cercetători, europarlamentari, reprezentanţi guvernamentali, universitari, oameni de afaceri şi, nu în ultimul rând, beneficiari direcţi ai proiectelor de cercetare europene.
Organizată în parteneriat de Parlamentul European şi Comisia Europeană, conferinţa - la care, la invitaţia Biroului de Presă al PE, a fost prezent şi ziarul "Viaţa liberă" - a adus "la scenă deschisă" unele dintre proiectele de succes realizate prin "Horizon 2020", exemple ale forţei pe care ştiinţa şi tehnica le au atunci când îţi canalizează energiile (şi fondurile) spre soluţionarea unor probleme concrete din viaţa de zi cu zi.
"Trebuie să privim lucrurile inclusiv într-un sens pragmatic. Mediul de afaceri trebuie să ţină cu ultimele evoluţii din domeniul tehnologic, întreprinderile europene trebuie încurajate să investească în R&D. Problema e că, în cercetare, cheltuielile apar pe termen scurt, iar beneficiile pe termen mediu şi lung. Rolul finanţării europene este de a acoperi acest neajuns. Multe proiecte nu s-ar fi concretizat fără sprijinul UE - în ultimii 30 de ani s-au investit 200 miliarde de euro în ştiinţă şi cercetare. Dorim să mergem mai departe. Acesta e şi motivul pentru care s-a propus, pentru 2021-2027, un buget de 120 miliarde de euro pentru "Horizon Europe", la care se adaugă 11,5 miliarde euro pentru programele de Apărare, 14,8 miliarde de euro pentru programele spaţiale europene, precum şi 8,2 miliarde de euro pentru Europa Digitală", a explicat, la rândul său, comisarul pentru Cercetare, Ştiinţă şi Inovare, Carlos Moedas.
În programul "Horizon 2020" s-au implicat peste 50.000 de cercetători, iar panoplia de proiecte realizate este una impresionantă, fie că vorbim de medicină, protecţia mediului, produse inovative sau sisteme inteligente pentru o societate mai sigură. În ultimii 10 ani, mai bine de 80 de cercetători europeni au fost câştigători ai Premiilor Nobel!
Preşedintele Tajani, "salvat" de Galileo
Unele dintre proiectele-fanion finanţate din fonduri europene au fost putut testate "pe viu" de participanţii la Conferinţa privind impactul cercetării şi inovării în viaţa de zi cu zi. Holurile Parlamentului European au fost transformate într-un spaţiu în care acum parcă eşti într-un cadru din "Războiul Stelelor" - cu roboţi, sateliţi şi nave spaţiale, puţin mai încolo poţi să testezi "maşina timpului" şi să călătoreşti 3D în oraşele antichităţii, dar la fel de bine poţi nimeri într-o acţiune de salvare pe mare plină de suspans sau într-o sală de operaţie în care computerul este la fel important ca bisturiul.
Unele dintre momentele pline de "adrenalină" i-a avut drept protagonişti chiar şi unii dintre oficialii de rang înalt ai instituţiilor europene. De exemplu, preşedintele PE, Antonio Tajani, a fost curios să testeze simulatorul de intervenţii în situaţii de urgenţă. Şi uite-aşa, înaltul oficial s-a pomenit… naufragiat în mijlocul mării, în plină furtună. Din fericire, graţie reţelei de sateliţi "Galileo" şi a sistemului Search and Rescue (SAR) Service, localizarea s-a făcut în mai puţin de 10 minute, iar raza de acţiune a elicopterelor de intervenţie a fost redusă la doar 2 km! Drept urmare, preşedintele Tajani a fost "salvat" în timp util şi chiar i-au rămas câteva clipe pentru a face fotografii cu unii dintre vizitatorii care au asistat la acţiunea SAR Galileo.
Cine şi-a dorit să afle mai mult despre programele spaţiale europene, o machetă a rachetelor "Ariane" le-a stat la dispoziţie. Probabil că Jules Verne, dacă ar fi admirat silueta zveltă a navei spaţiale, ar fi fost mândru că drumul spre cosmos deschis de imaginaţia sa a fost dus mai departe de Agenţia Spaţială Europeană. Desigur, pentru a trece de la imaginaţie la rachetele "Ariane" şi sateliţi este nevoie şi de bani, iar pentru asta, pe proiectul de buget UE, pe anii 2021-2027, sunt prevăzute aproape 15 miliarde de euro. În spaţiu, reţeaua europeană de 30 de sateliţi Galileo este aproape completă. Unul dintre "fraţii" mai mici din reţea, reprodus la scara 1:2, a fost expus, cu tot cu panourile solare, la loc de cinste printre proiectele ştiinţifice ale UE. Deşi un satelit "Galileo" cântăreşte 675 kg, tot arsenalul de propulsoare, senzori, antene, stabilizatoare a presupus, în fapt, o intensă activitate de miniaturizare. Şi, cu siguranţă, dacă aţi folosit un sistem de navigaţie tip GPS, vă număraţi deja printre sutele de milioane de persoane care au beneficiat deja de serviciile acestei reţele.
Robotul, asistent pentru medici
De la macrocosmos, proiectele de cercetare europene pătrund şi în microcosmosul fiinţei umane. InForMed este unul dintre proiectele care duc chirurgia la frontierele medicinii viitorului, prin dispozitivele care pătrund deja în sălile de operaţii, salvând vieţi prin intervenţii minim invazive. Nu mai puţin de 39 de parteneri - companii, universităţi, centre de cercetare, din zece ţări, sunt implicate în acest proiect, în valoare de 47 de milioane de euro, un sfert din finanţare fiind asigurată din fondurile "Horizon 2020". Intervenţiile de fineţe, sprijinite cu ajutorul computerelor şi a unor softuri specializate sunt pe cale de a deveni "a doua natură" a chirurgilor mileniului trei.
Tehnologia modernă îşi poate găsi, însă, aplicaţii şi în domeniile chiar mai subtile, ale psihologiei. Proiectul DREAM aduce în prim plan roboţii pentru a-i ajuta pe copiii care suferă de autism să interacţioneze cu mediul înconjurător. Roboţei umanoizi, simpatici şi dinamici în reacţii, pot fi prietenul de nădejde deopotrivă al medicului şi al copilului. Roboţelul "simte" cu ajutorul senzorilor starea de spirit a celui cu care stă de vorbă şi îşi adaptează programul în funcţie de aceasta. Jocul este cheia prin care roboţelul Dream îşi găseşte calea spre terapie şi construirea unor modele cognitive. Instituţii din cinci ţări şi-au dat mâna în acest proiect, finanţat cu 6,69 milioane de euro de UE. Coordonatorul proiectului este un centru de cercetare din Suedia, dar ne-am bucurat să regăsim printre participanţi şi cercetători din România, de la Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj.
Companiile, motor pentru cercetare
Atât proiectele prezentate în panelurile conferinţei, cât şi cele ce s-au regăsit în cadrul expoziţiei organizate cu acest prilej, au, în fapt, un mesaj comun: investiţiile în ştiinţă şi cercetare nu sunt "un moft" al UE, ci o necesitate. Pentru a ne da seama de asta este suficient să ne uităm la investiţiile pe care, pe scena globală, le fac ţări precum SUA, China sau Coreea de Sud. UE trebuie să ţină pasul cu ele, altfel companiile europene riscă să piardă avantajele competitive pe care le au pe piaţă. Iar paşii trebuie făcuţi chiar de la nivelul IMM-urilor, a precizat, pentru "Viaţa liberă", preşedintele PE, Antonio Tajani: "Sunt instrumente suport pe care le putem folosi, precum BASEL 3 în ceea ce priveşte instrumentele de finanţare, sau pachetul COSME, de internaţionalizare a IMM-urilor, inclusiv pentru sprijinirea la acest nivel a proiectelor de cercetare şi inovare. Iar anul următor va fi unul important pentru a consolida "Small Business Ac", iar aplicarea principiului "de a gândi mai întâi la scară mică" (pe impact la nivelul IMM - n.r.) este o prioritate pentru noi. Sunt peste 24 de milioane de IMM-uri în Europa, trebuie să le protejăm, pentru că sunt un motor al economiilor ţărilor UE."
"Complementar, aş dori să amintesc de înfiinţarea European Innovation Council (EIC), un proiect pilot, care este un fel de "one stop shop" (servicii multiple - n.r.), unde avem instrumente specifice pentru IMM-uri, pentru a le da mai multă libertate. Inovatorii vin la noi şi sunt sprijiniţi, fără o mulţime de întrebări, fără birocraţie, fără să le spunem noi ce şi cum să facă, dar fiind deschişi la a le asculta şi a-i sprijini. Este parte a propunerii noastre, la nivelul Comisiei", a precizat la rândul său, pentru "Viaţa liberă", comisarul Carlos Moedas.
Cercetătorii români, sprijiniţi cu… bune intenţii
În termeni financiari, un lucru de care trebuie să se ţină seama este că banii europeni sunt doar o componentă din ceea ce înseamnă fondurile pentru cercetare şi dezvoltare. Atât Parlamentul European, cât şi Comisia Europeană au subliniat de multe ori cât de importante sunt şi fondurile naţionale. Unele ţări sunt poate mai dezvoltate, alte mai puţin, însă toate ţările UE ar trebui să pună, după puteri, accent pe cercetare şi inovare.
În 2002, la nivel european s-a ajuns la un acord vizavi de aşa-numita "ţintă de la Barcelona", prin care ţările membre conveneau să-şi crească alocările pentru cercetare până la 3 la sută din PIB. Scopul era de a ţine pasul cu fenomenul globalizării şi al investiţiilor făcute de celelalte puteri economice ale lumii. Unele state UE au mers cu paşi mai repezi, altele mai încet. Potrivit ultimelor date Eurostat (corespunzătoare anului 2016), Suedia, cu 3,25 la sută din PIB investiţi în R&D, se află în frunte, urmată de Austria (3,09 la sută din PIB). Foarte aproape de "ţinta de la Barcelona" erau Germania (2,94 la sută), Danemarca (2,87 la sută) şi Finlanda (2,75 la sută). Din păcate, România se află la coada acestui clasament. În ultimii ani s-au alocat pentru cercetare doar… 0,5 la sută din PIB. Şi nimic nu pare a se schimba (în bine) nici în viitoarele proiecţii bugetare.
Un lucru pozitiv, cel puţin, ar fi acela că "România consideră că "Horizon Europe" trebuie să beneficieze de un buget cât mai mare" - cel puţin acesta a fost, la concluziile conferinţei, mesajul secretarului de stat în Ministerul Cercetării, gălăţeanul Lucian Georgescu, în condiţiile în care ţara noastră va prelua, în 2019, preşedinţia Consiliului UE. "Programul "Horizon Europe" va fi o prioritate pentru România", a subliniat reprezentantul României… Rămâne însă de văzut cum se va reflecta şi la nivel naţional "orizontul" certării româneşti. Deocamdată, pe fondul subfinanţării, mai puţin de 1 la sută dintre angajaţii români (doar 40.000 de persoane) lucrează în cercetare şi dezvoltare. În rest, doar bune intenţii...
Laserul de la Măgurele, proiect întârziat
Ne-ar fi plăcut ca printre proiectele de succes evidenţiate la nivel european să se numere şi laserul de mare putere de la Măgurele, cel mai important proiect ştiinţific derulat de România în ultimele decenii. Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP) face parte dintr-un proiect mai mare de cercetare paneuropean, derulat atât în România, cât și în Cehia și Ungaria. Teoretic, odată cu finalizarea completă a investiției de 300 de milioane de euro, în 2019, în cadrul ELI-NP ar urma să lucreze circa 250-300 de cercetători. Din păcate, practica "ne omoară", iar proiectul de la Măgurele a intrat într-un blocaj din cauza unui conflict apărut între beneficiarul proiectului - Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" (IFIN-HH) - şi consorţiul european EuroGammaS (EGS), care trebuie să livreze şi să instaleze sistemul de fascicul luminos gamma, în baza unui contract în valoare de 66 milioane de euro. Lucrurile se pare că se vor tranşa în instanţă, ceea ce, la modul practic, se traduce în întârzierea considerabilă a proiectului.
"Horizon Europe", direcţii strategice
Programul "Horizon Europe", pentru care în bugetul Uniunii Europene pe 2021-2027 se propune o alocare financiară de 120 miliarde de euro (faţă de 83,5 miliarde de euro cum era prevăzut în proiectul initial de buget) are o serie de direcţii prioritare. Una dintre ele priveşte posibilitatea alocării către IMM-uri a unor granturi menite să ducă la dezvoltarea activităţilor inovative. O altă direcţie va fi aceea de a sprijini asocierea companiilor sau a instituţiilor din domeniul cercetării în vederea derulării unor proiecte. Scopul acestei măsuri ar fi acela de a micşora diviziunile ştiinţifice la nivelul ţărilor europene, dar şi de a folosi în comun o serie de capacităţi ştiinţifice. Nu în ultimul rând, o direcţie importantă va fi sprijinirea proiectelor ce au în vederea reducerea unor decalaje sociale şi creşterea egalităţii de şanse cu ajutorul noilor tehnologii, în vederea protejării categoriilor mai vulnerabile. La fel ca "Horizon 2020", programul "Horizon Europe" se prefigurează drept principalul instrument UE de sprijinire a proiectelor de cercetare.
