În fiecare an, pe 3 mai, în întreaga lume este marcată Ziua mondială a libertății presei. Acesta este un prilej de aducere în discuție a problemelor cu care se confruntă jurnaliștii, în demersul lor de informare corectă a publicului. Oficialii europeni subliniază faptul că libertatea presei este amenințată, în prezent, atât în țările dezvoltate, cât și în zonele de conflict. Nu de puține ori, jurnaliștii care luptă pentru informarea obiectivă și imparțială a oamenilor sunt asasinați.
Potrivit observatorului UNESCO, de la începutul anului trecut au fost ucişi 76 de jurnalişti în întreaga lume, iar mulţi alţii au fost arestaţi, hărţuiţi sau ameninţaţi cu moartea.
Înaltul reprezentant pentru politică externă al Uniunii Europene, Josep Borrell, a subliniat, într-un mesaj, că este deosebit de îngrijorătoare şi violenţa de gen împotriva femeilor care exercită această profesie. Borrell a mai spus că Uniunea Europeană va continua să acţioneze împotriva dezinformării şi va căuta modalităţi de a sprijini financiar presa independentă.
”Libertatea presei este o valoare fundamentală pentru Uniunea Europeană, susținută de numeroase inițiative recente. Libertatea mass-mediei și siguranța jurnaliștilor sunt priorități-cheie atât ale noului Plan de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația, cât și ale Planului de acțiune pentru democrația europeană. În 2020, peste 400 de jurnaliști au beneficiat de mecanismul de protecție pus în aplicare de UE în favoarea apărătorilor drepturilor omului, iar UE a întreprins măsuri importante pentru a sprijini jurnaliștii, mass-media independentă și pentru a combate dezinformarea, în contextul pandemiei, în multe regiuni”, se arată într-un comunicat al UE.
În România, libertatea de exprimare este garantată prin Constituţie, iar cenzura de orice fel este interzisă. Ziua mondială a libertății presei a fost proclamată în 1993, de Adunarea Generală a Națiunilor Unite.
