Seceta și nivelul foarte scăzut al Dunării au pus România într-o situație complicată din punct de vedere energetic, iar autoritățile avertizează că, dacă problemele se prelungesc, costurile suplimentare ar putea ajunge, în cele din urmă, și în facturi. „Viața liberă” a încercat să afle cât de pregătiți sunt gălățenii pentru un astfel de scenariu, dacă sunt dispuși să reducă din consum și, mai ales, la ce electrocasnice și-ar putea permite să renunțe.
Discuția despre economisirea energiei nu mai pare, în aceste zile, una îndepărtată sau rezervată doar specialiștilor. Seceta severă a dus la scăderea nivelului Dunării sub pragul istoric, situație care afectează producția de energie și aduce noi provocări în acest sector. Presiunea se resimte și la Centrala Nucleară de la Cernavodă, unde Unitatea 2 a fost oprită în contextul debitului scăzut al fluviului, după ce Nuclearelectrica a început procedurile tehnice pentru oprirea controlată a reactorului. Situația vine după ce și Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită, pe 28 iulie, din același motiv. În acest context, reducerea producției interne și nevoia de a apela mai mult la energia electrică importată pot pune presiune pe piață și pot duce la fluctuații ale prețurilor.
Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național pentru luna august, iar autoritățile au făcut apel la reducerea voluntară a consumului, în special între orele 19.00 și 23.00, când presiunea asupra sistemului este mai mare.
Dacă seceta și dezechilibrele din sistem vor continua, costurile suplimentare, inclusiv cele generate de energia cumpărată din import, s-ar putea reflecta în cele din urmă și în facturi.
De aici a pornit și întrebarea noastră: cât de mult sunt gălățenii dispuși să-și schimbe obiceiurile pentru a consuma mai puțin și pentru a se proteja, pe cât posibil, de o eventuală creștere a facturii?
„Televizorul poate să stea și el oprit”
Pentru gălățeni, primele economii ar începe cu lucrurile la care pot renunța fără să le fie afectată prea mult rutina. Televizorul lăsat pornit în fundal, luminile aprinse inutil sau aparatele folosite fără rost sunt printre primele lucruri care ar putea fi eliminate.
„Sigur că aș face economie, mai ales dacă încep să crească facturile. Încerc deja să nu las luminile aprinse degeaba și să opresc televizorul sau alte aparate când nu le folosesc. Sunt și lucruri de care nu mă pot lipsi, dar decât să plătesc mai mult, mai bine mai reduc din consum unde pot”, spune un gălățean.
Alții ar folosi mai chibzuit electrocasnicele.
„Mașina de spălat aș încerca să o pornesc doar când am suficiente haine. Cuptorul cu microunde îl pot folosi mai rar și încălzesc la aragaz mâncarea. Dacă într-adevăr ajung să crească facturile, fiecare kilowatt contează”, spune acesta.
Uscătorul de rufe este un alt aparat la care unii ar renunța fără prea multe regrete.
„Dacă trebuie, renunț la uscătorul de rufe. Ăla consumă destul și nu e ceva fără de care să nu pot trăi. Le pun pe sârmă, cum făceam înainte”, spune un alt gălățean.
Dacă pentru televizor, uscător sau cuptor compromisurile par ușor de făcut, lucrurile se schimbă când vine vorba despre confortul termic al locuinței.
Aerul condiționat, cel mai greu de lăsat din mână
Dacă la televizor, uscător sau cuptor gălățenii spun că pot face compromisuri, aerul condiționat este o cu totul altă poveste. În zilele caniculare, puțini sunt dispuși să renunțe complet la el. Mai degrabă, ar încerca să-l folosească mai puțin sau să-l seteze la o temperatură mai ridicată.
„La aerul condiționat mi-ar fi cel mai greu să renunț, mai ales pe căldura asta la etajul 4. Dar aș putea să-l țin la o temperatură mai ridicată și să nu-l las pornit când plec de acasă”, spune o gălățeancă.
Pentru alții, aparatul nu este important doar vara. Iarna, funcția de încălzire îl transformă într-o sursă de confort la care nu ar renunța ușor.
„Vara îl folosesc pentru răcire, dar iarna îl pornesc pe căldură. Nu cred că aș putea renunța la el complet, dar aș încerca să nu încălzesc inutil camerele în care nu stă nimeni”, spune un gălățean.
În cazul aerului condiționat, economia pare să însemne mai degrabă reducerea timpului de funcționare decât renunțarea completă la aparat. Pentru mulți, confortul termic a trecut de mult de categoria luxului și a devenit o necesitate.
„Nu mai am de unde să tai”
Nu toți gălățenii văd însă economisirea ca pe o soluție simplă. Pentru cei care sunt deja atenți la consum, posibilitățile de reducere sunt puține. Electrocasnicele esențiale trebuie să funcționeze, iar televizorul rămâne una dintre puținele forme de relaxare după o zi de muncă.
„Eu nu cred că putem face cine știe ce economie. Frigiderul merge, congelatorul merge, mașina de spălat trebuie folosită. Televizorul îl mai pornești seara după muncă”, spune un gălățean.
Pentru astfel de familii, întrebarea nu mai este la ce aparat pot renunța, ci cât de mult pot reduce fără să afecteze lucrurile de care au nevoie zi de zi.
Gălățenii se tem de scumpiri în lanț
Pentru mulți dintre cei cu care am vorbit, problema nu se oprește la factura de electricitate. Teama este că o eventuală scumpire a energiei ar putea duce, în timp, la creșteri și în cazul altor produse și servicii, pe măsură ce firmele vor avea cheltuieli mai mari.
„Mă tem mai ales că o scumpire la energie se va simți și în prețurile altor lucruri. Nu este vorba doar despre factura de curent”, spune o gălățeancă.
Îngrijorarea este cu atât mai mare pentru familiile care își împart deja cu atenție veniturile între facturi, alimente, rate și celelalte cheltuieli. Pentru acestea, chiar și o majorare aparent mică poate însemna o nouă ajustare a bugetului.
„Mă tem să nu vină facturi mai mari, pentru că toate s-au scumpit și nu știu cât mai putem duce”, spune o altă gălățeancă.
Deocamdată, însă, autoritățile nu anunță o majorare imediată a facturilor. Problema este mai degrabă ceea ce s-ar putea întâmpla dacă seceta și presiunea asupra sistemului energetic se prelungesc.
Economie de pe acum sau așteptăm factura?
Întrebarea rămâne, însă, dacă gălățenii ar trebui să înceapă să facă economie de acum sau să aștepte să vadă dacă situația energetică se va reflecta efectiv în facturi.
Pentru unii, răspunsul este simplu: mai bine să fii precaut.
„Cred că ar trebui să fim atenți de pe acum, nu să așteptăm să vină factura mare. Nu pot să fac economii spectaculoase, dar pot să fiu mai chibzuit: sting lumina, scot aparatele pe care nu le folosesc și încerc să nu las aerul condiționat să meargă ore întregi”.
Pentru cei care nu au făcut încă schimbări, ideea de a reduce consumul apare mai degrabă ca o măsură pe care ar lua-o dacă facturile ar începe să crească.
„Sincer, până acum nu am făcut nimic special. Am auzit că sunt probleme, dar nu m-am gândit să schimb ceva în casă. Dacă văd că începe să se simtă în factură, atunci da, o să fiu mai atentă”, spune o gălățeancă.
Oamenii nu vor să-și schimbe viața pe baza unor scenarii care încă nu s-au materializat, dar nici nu vor să fie luați prin surprindere dacă situația se înrăutățește.
Ce știu gălățenii despre criza energetică?
Sondajul nostru a scos la iveală și o altă realitate: mulți gălățeni au auzit despre problema Dunării și despre situația de la Cernavodă, dar nu cunosc toate detaliile.
Unii știu că seceta afectează producția hidroenergetică. Alții au aflat că nivelul foarte scăzut al Dunării pune în dificultate și centrala nucleară de la Cernavodă. Puțini urmăresc, însă, în detaliu cifrele privind producția, importurile sau consumul național.
Pentru omul care primește factura acasă, toate acestea se reduc, în cele din urmă, la o întrebare simplă: „Cât voi plăti?”.
Gălățenii sunt chibzuiţi, dar nu oricum
Din răspunsurile strânse pentru acest sondaj se conturează o imagine destul de clară. Gălățenii nu resping ideea de a face economie la energie. Dimpotrivă, cei mai mulți spun că ar putea renunța la anumite obiceiuri și la o parte din confort.
Sunt lucruri mici, dar care, pentru cei care se tem de facturi mai mari, pot deveni importante.
Pe de altă parte, oamenii nu par dispuși să meargă până la sacrificarea lucrurilor de bază. Frigiderul, congelatorul, mașina de spălat sau alte aparate esențiale rămân, în continuare, necesități.
Iar dincolo de consumul de energie, adevărata teamă este alta: ca o eventuală criză energetică să nu se transforme într-o nouă povară pentru bugetul familiei.
Deocamdată, nimeni nu le cere gălățenilor să stea pe întuneric. Însă autoritățile cer mai multă atenție la consum, în special în orele în care sistemul este cel mai solicitat. Iar dacă seceta va continua și presiunea asupra sistemului energetic va crește, este posibil ca întrebarea „la ce mai putem renunța?” să devină una mult mai prezentă în casele românilor.
Pentru gălățeni, lucrurile sunt destul de clare: sunt dispuși să facă economie, dar vor să știe cât ar putea însemna o eventuală scumpire și la cât de multe lucruri ar trebui să renunțe pentru a-și putea plăti facturile.
