Noul Cod penal a stârnit o serie de discuţii aprinse din cauză că pare să fi apărut pe piaţă "cu dedicaţie" pentru unii inculpaţi sau condamnaţi. Dincolo de comentarii, sunt aspecte pe care doar instanţa le va scoate la iveală şi condamnările ce vor fi date vor dovedi dacă discuţiile au sau nu vreun sâmbure de adevăr
Înşelăciunea pare să fie una dintre cele mai favorizate infracţiuni din noul Cod penal. Dacă pe vechiul Cod, o astfel de faptă se pedepse cu închisoare de la şase la 12 ani, acum, pe noile reglementări, se poate ajunge la o condamnare de până la trei ani. Dacă vechiul cod sancţiona înşelăciunea cu consecinţe deosebit de grave cu închisoare de la zece la douăzeci de ani, acum maximul prevăzut este de cinci ani. Sigur, nu trebuie uitat un aspect extrem de important în toată această ecuaţie, noul regim de executare a pedepselor este mult mai aspru pentru cei care au mai multe fapte de acest gen la activ.
Purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel, judecătorul Marcian Istrate, ne explica, într-un interviu, că dacă pe vechiul sistem condamnările se contopeau, aplicându-se un spor, lăsat la mâna magistratului, care de regulă îl fixa la şase luni, maxim un an, acum fiecare faptă primeşte o condamnare, rămâne cea mai mare, la care se adaugă un spor calculat într-un mod clar, brespectiv, celelalte pedepse se vor aduna şi se va aplica în plus o treime din suma rezultată.
Se redeschid dosare închise
La Galaţi, o serie de astfel de fapte au ţinut prima pagina a ziarelor. „Dosarul Boldea”, unde tunul imobiliar, estimat de procurori la un milion de euro, s-a lăsat cu acuzaţii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, „dosarul Belşugul”, unde peste 80 de victime s-au trezit cu împrumuturi de care habar nu aveau, prejudiciul fiind estimat la peste 300.000 de lei, ţepele imobiliare date prin agenţia Volaret, care au lăsat oameni fără case, o alta care a făcut cinci victime, lăsate fără acoperiş şi acestea, unde prejudiciul a fost estimat la un milion de lei.
În toate aceste dosare, unii au fost deja condamnaţi definitiv, alţii şi-au primit sancţiunile de la prima instanţă, iar unii sunt în cursul judecăţii. Toţi, însă, se află acum la mâna judecătorilor, care vor trebui să aplice legea. Chiar dacă cele două coduri, vechi şi nou, merg în paralel, magistraţii vor aplica legea „cea mai favorabilă” inculpatului, ne-a spus purtătorul de cuvânt al Curţii. Acesta este şi motivul pentru care condamnaţii definitiv pentru înşelăciune au intrat în discuţia comisiei instituite la nivelul penitenciarelor, iar acolo unde condamnările au fost prea mari, a fost sesizată instanţa.
De la Boldea la agenţia Volaret
„Dosarul Boldea” a ajuns în spaţiul public în martie 2012, când procurorii DIICOT l-au pus sub acuzare pe fostul parlamentar, care şi-ar fi organizat un grup, împreună cu care, folosindu-se de acte false, au luat mai multe terenuri şi case. Deocamdată, procesul se judecă la Curtea de Apel Iaşi, următorul termen fiind programat pentru 12 martie.
În dosarul "Belşugul", cele patru inculpate au primit deja condamnări din partea primei instanţe, pe care le-au atacat la Curtea de Apel. Cea mai dură dintre sentinţe, 11 ani de puşcărie, este dată Ginei Iancu. Cazul a fost lucrat de procurorii Parchetului Tribunalului şi a fost trimis instanţei în urmă cu aproape patru ani.
Înşelăciunile comise prin intermediul agenţiei Volaret au lăsat în urmă zeci de părţi vătămate, procesul însă se află pe rolul Tribunalului, termenul următor de judecată fiind 19 februarie. Aici, şapte inculpaţi urmează să dea socoteală pentru fiecare dintre înşelăciunile anchetate de DIICOT Galaţi.
Ultima dintre înşelăciunile notabile a fost cea comisă de Elena Buta, care s-a ales cu o condamnare de zece ani. Femeia şi-a lăsat fără case pe fostul soţ, pe unchiul acestuia, dar şi mai multe cupluri de prieteni. Interesant este că toate victimele au spus că ei au fost giranţi pentru nişte împrumuturi pe care femeia intenţiona să le ia, dar ulterior au aflat că giraseră cu apartamentele, prin acte notariale. De altfel, un angajat al unui astfel de birou notarial a devenit posesor al unuia dintre imobilele ţepuite. Şi totuşi femeia a fost singura trimisă în judecată şi condamnată, deşi în timpul anchetei dosarul său a făcut referire la notari şi la alţi indivizi care urmau să fie cercetaţi.
Toţi vor fi judecaţi din prisma legii care le este favorabilă şi rămâne de văzut care vor fi soluţiile magistraţilor.
