Povestea vieţii admirabilei românce Anca Lemaire, care nu a renunţat nici în "Oraşul luminilor" la cetăţenia română şi la limba română a continuat în Cancelarie şi după plecarea elevilor, printre profesori. Nepoată a savantului Florian Ştefănescu-Goangă, l-a avut unchi şi pe fratele acestuia, Petre. Bunicul său dinspre mamă a fost pictorul Petre Alexandrescu, absolvent al Academiei de Pictură din Roma, care s-a căsătorit cu fata lui Ianache Rally, un armator grec bogat, ...
Oaspete al Galaţiului, arhitecta Anca Lemaire, româncă de nădejde din Paris, ne-a fermecat pur şi simplu la întâlnirea cu dascălii şi elevii Colegiului Naţional "Vasile Alecsandri", şcoală de elită în care a debutat ca profesor, la început de secol XX, bunicul său, savantul Florian Ştefănescu-Goangă. Arhitecta a vizitat şi casa familiei Papadopol, încă în picioare peste drum de colegiu. Aici s-a născut şi a locuit soţia bunicului, Elena Papadopol, într-o familie respe ...
Primită cu multă, multă căldură în şcoala în care bunicul său, savantul Florian Ştefănescu-Goangă, debuta ca profesor - actualul Colegiu Naţional "Vasile Alecsandri", doamna Anca Lemaire, arhitect de Paris şi arhitect-arheolog prin nisipurile fierbinţi ale Orientului, ne-a uimit prin naturaleţe şi prin stilul său franc! Ne-a mărturisit: "Deja, la asta mă gândesc de mult: întâmplător, viaţa mea s-a derulat la Paris, asta nu mă împiedică să fac şi eu ceva pentru ţar ...
CITIȚI ȘI: Arhitecta-arheolog Anca Lemaire, urmaşa savantului Ştefănescu-Goangă (I). Regal cu istorii de familie, de la Paris la CNVA „Nu pot să vă explic cât de mulţumită sunt că ne găsim  aici!” Chiar aşa a exclamat arhitecta Anca Lemaire, româncă, cu o viaţă de frumoasă profesie petrecută la Paris, acum oaspete drag al Colegiului Naţional „Vasile Alecsandri”, şcoală românească de elită unde bunicul doamnei Lemaire, savantul Florian Ştefănescu Goangă, a d ...
Ediţia de vineri, 3 iunie, a seriei de conferinţe cu mari personalităţi - "Interferenţe culturale. Întâlniri alexandrine" - a fost una de pomină! În cancelaria Colegiului Naţional "Vasile Alecsandri" (CNVA), perete-n perete cu fosta bibliotecă din vremea lui V. A. Urechia, a fost prezent un personaj absolut fermecător - arhitecta Anca Lemaire, nepoata academicianului Florian Ştefănescu Goangă (1881-1958), rector al Universităţii din Cluj, inventatorul unei discipline absolut noi ...

Retrodefilare, la încheierea Serbărilor Galaţiului

Joi, 16 Iunie 2022 09:30 | Publicat în Actual
Duminică, foarte mulţi gălăţeni aflaţi la plimbare prin Centru şi pe Faleză, vizitatori din ţară veniţi cu mici afaceri, profitând astfel de Serbările Galaţiului, ba şi câteva ucrainence au ţinut musai să aibă amintiri pe telefonul mobil împreună cu voluntarii din trupa de reconstituire istorică a Filialei Galaţi a ACT - Asociaţia Culturală "Tomis", care au răspuns propunerii edililor, apărând în uniforme care îţi luau ochii şi sub comandă severă, de tip militar ...
Ca şi comuniştii mai târziu, ruşii ţarului ne-au făcut mult rău, dar au transportat şi modernitatea franceză. În teza sa de doctorat din 1898, susţinută la Sorbona, profesorul Pompiliu Eliade susţinea că limba franceză pătrunsese în Principate şi datorită ofiţerilor ţarişti. Cu fireturi şi sabie, duelgii, ei trebuie să fi fost atractivi pentru domnişoare. În 1853, când armata rusă era evacuată din Principate, la începutul Războiului Crimeei, era vremea când "prap ...
Iată, aniversăm acum exact 185 de ani de la transformarea întregului  (!) oraş Galaţi, la 1 iunie 1837, adică în plin „Regulament Organic” de ocupaţie rusească, într-un mănos port liber, „porto-franco”. Scutit de taxe vamale pentru produsele angro depozitate aici ca în peştera lui Ali Baba. Model benefic, creat de ruşi. Porto-franco Odesa a fost înfiinţat la 1819, pe timpul ţarinei Ecaterina cea Mare, după lungi insistenţe ale guvernatorului oraşului, contele francez ...
Din 1927, întreaga lume are parte de o cărămidă robustă, înainte fiind mai plată, mai lată şi mai lungă, precum cea din "hrubele" gălăţene. Însă cine a avut interes, destul timp şi mână de fier ca să construiască uriaşul labirint subpământean de la Galaţi? Cărămidă de tip bizantin, trandafirie sau galbenă, ca la hrubele noastre, a fost folosită şi la zidirea celebrei Catedrale "Sf. Sofia", acum moscheea "Hagia Sofia", din Istanbul. De asemenea, a fost materialul fol ...
Dacă ne întoarcem cu patru decenii înainte de moartea lui Prozorovski, un domnitor reformator era ucis la Galaţi de armata rusă! În 1769, în timpul altui război ruso-turc - de aceste războaie n-am dus noi lipsă, românii punând la dispoziţie "terenul de joc"! - domnitorul fanariot Constantin Mavrocordat s-a retras de la Iași la Galați. La 1 decembrie, nu departe de sfintele sărbători, domnitorul era încolţit de armata ţarului Rusiei la Mănăstirea "Sfânta Precista", între ...
Pagina 1 din 13