”Am fost fortuit”, o greșeală nu chiar întâmplătoare

Vineri, 26 Iunie 2020 12:00 | Publicat în MAGAZIN
Nu rare sunt ocaziile în care câte un politician pronunță apăsat că a fost "fortuit de împrejurări" să ia o decizie sau să nu o ia, după cum îi e interesul. Auzim însă aceeași exprimare inclusiv la persoane cu pretenții de intelectuali, ceea ce spune multe despre calitatea învățământului din România, fie el elementar sau superior. De cele mai multe ori, termenul "fortuit" este folosit în mod incorect, dintr-o confuzie care vine din necunoașterea limbii române elementare. ...

Ce faci greșit atunci când stai ”spășit”

Vineri, 12 Iunie 2020 11:00 | Publicat în MAGAZIN
Scriam într-un articol mai vechi despre adjectivul "grizonant", folosit, în cea mai mare parte a situațiilor, cu forma sa eronată, "grizonat". Unele greșeli de limbă sunt folosite cu atâta stăruință încât riscă să înlocuiască, în viitorul apropiat, formele corecte. În aceeași situație se găsește un alt adjectiv uzual în limba română, "spăsit". Da, este folosit destul de des, însă probabil că de cele mai multe ori l-ați auzit sub forma "spășit", care, bineînțeles ...

De ce expresia ”a pune presiune” este greșită

Vineri, 29 Mai 2020 11:30 | Publicat în Campanii VLG
"Acțiunile politice din ultima perioadă pun o presiune enormă pe sistemul de justiție", spunea, în urmă cu vreo trei ani, un politician. Declarația sa a apărut transcrisă, cuvânt cu cuvânt, pe majoritatea site-urilor de știri, fără ca cineva să sesizeze greșeala pe care o conține. În limba română, a spune sau a scrie "a pune presiune" nu este corect. În schimb, poate fi folosită altă formă, fără a risca să ne abatem de la normele lingvistice în vigoare. Expresia "a p ...

”Locație” și ”spațiu lucrativ”

Vineri, 15 Mai 2020 12:00 | Publicat în MAGAZIN
"Locație" este un cuvânt care mult timp a fost folosit într-un sens greșit în limba română, dintr-o confuzie ușor de înțeles, având în vedere că mulți vorbitori îl asociază, fonetic, cu englezescul "location". Frate geamăn cu "locație" este și termenul "lucrativ", de asemenea folosit într-un mod eronat. Dacă în primul caz o greșeală extrem de des folosită a putut impune o normă gramaticală, pentru "lucrativ" lucrurile stau altfel. La orgine, substantivul "locație" ave ...

Nu mai scrie ”numai știu ce să cred”

Sâmbătă, 02 Mai 2020 10:00 | Publicat în MAGAZIN
O confuzie foarte des întâlnită în limba română ține de modul în care unele persoane scriu ”numai”, atunci când ar trebui să scrie ”nu mai”, și ”nu mai”, exact atunci când cele două cuvinte ar trebui scrise într-unul singur. Vorbim despre două situații foarte diferite, motiv pentru care este bine de știut când folosim o formă și când pe cealaltă. ”Numai știu ce să fac cu el”, scrie, pe un forum dedicat părinților, o mămică exasperată de neastâmpărul ...

Să dai cu subsemnatul nu e treabă de zi cu zi

Vineri, 09 August 2019 10:30 | Publicat în MAGAZIN
V-aţi întrebat vreodată de ce dau atâţia oameni cu subsemnatul în fiecare zi? Ştiţi discursul amuzant şi simpatic, aşa cum îl cred cei care îl folosesc, în care oamenii vorbesc despre ei la persoana a treia? De exemplu, "subsemnatul va face cutare lucru" sau "subsemnatul te sună când ajunge". Corect este, evident, "eu te sun când ajung" sau "eu voi face cutare lucru". De ce este folosită vorbirea la persoana a treia nu am înţeles niciodată, indiferent de context. Dar ce înse ...
În legătură cu verbul “a merita” se înregistrează o altă greşeală frecventă, care apare la case mari de tot. E vorba de formulări de tipul “subiectul merită discutat”, “vestea merită anunţată” etc. În ce constă greşeala? Ei bine, după verbul “a merita” nu poate apărea un participiu, ci doar un substantiv, un verb la conjunctiv sau un infinitiv, toate cu rol de complement direct: subiectul merită o discuţie/subiectul merită să fie discutat/subiectul merită ...

Expresii care conţin cuvântul foc

Vineri, 28 Decembrie 2018 11:30 | Publicat în MAGAZIN
O incursiune în Antichitate ne ajută să ne amintim că filozoful Empedocle a identificat în aceste elemente cele patru substanţe imuabile, eterne şi indestructibile, care nu pot trece una în cealaltă, putându-se doar combina şi dând astfel naştere materiei. Iată, de exemplu, expresia "A se face foc şi pară", a cărei semnificaţie este "a se supăra rău" sau "a turba de mânie", ca în enunţul "Când a auzit că băiatul lui a fost bătut de trei colegi de clasă, Ovidiu s-a fă ...

Despre alocuţiune şi statutul ei de personaj de poveste

Vineri, 19 Octombrie 2018 10:30 | Publicat în MAGAZIN
Există în ÎMPĂRĂȚIA LIMBII ROMÂNE o domniță din neamul SUBSTANTIVELOR care este cunoscută pentru harul ei de-a nu se lungi niciodată cu vorba. Venită pe meleagurile noastre din frumoasa ÎMPĂRĂȚIE A LIMBII FRANCEZE, domnița ALOCUȚIUNE, căci despre ea e vorba, este foarte riguroasă și precisă în exprimare. Și scurtă. Probabil l-a citit și ea pe Caragiale.Poate domnița noastră ilustrează cel mai bine legătura dintre gândire și și vorbire.Ca mulți alții din împăr ...

Mediocritatea, principalul defect al vorbitorilor de limba română

Vineri, 07 Septembrie 2018 10:00 | Publicat în MAGAZIN
"Asemenea manuale îi mediocrizează pe elevi" (O distinsă profesoară de limba și literatura română, TVR1, 04.09.2018)Începe școala și, ca în fiecare an, discutăm despre manuale. Ceea ce s-a întâmplat anul acesta este mai mult decât grav și, în același timp, este un exemplu de cum acționează mediocritatea. Efectele sunt foarte grave pentru că reprezintă un atentat la formarea intelectuală a copiilor.Manualele după care vor învăța elevii din clasa a VI-a sunt pline de gre ...
Pagina 1 din 2