Operatorul regional Apă Canal SA Galaţi derulează în prezent cel mai mare proiect în infrastructura de apă şi apă uzată din judeţul Galaţi. Cu o valoare de aproximativ 180 de milioane de euro, proiectul are ca beneficiari 21 de unităţi administrativ-teritoriale (inclusiv municipiul Galaţi) plus Consiliul Judeţean.
Societatea Apă Canal SA Galaţi a semnat, pe 20 decembrie 2017, cu Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, contractul de finanţare nr. 158/20.12.2017, aferent investiției „Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Galaţi, în perioada 2014 – 2020”, finanţat din Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020. Durata contractului este de 105 luni, respectiv până la data de 31.12.2023, iar valoarea totală a contractului de finanţare este de 822.694.181 lei cu TVA inclus. Finanţarea nerambursabilă prin Fondul de Coeziune este în valoare de 511.757.962 lei, la care se adaugă o finanţare din bugetul de stat – de 78.268.862 lei, finanţare din bugete locale – în valoare de 12.041.366 lei și contribuția societăţii Apă Canal – de 90.123.337 lei. Valoarea neeligibilă inclusă în proiect este de 130.502.654 lei, reprezentând TVA.
Beneficiarii investiţiilor, peste 150.000 de gălăţeni
Obiectivul principal al proiectului este înfiinţarea unor sisteme centralizate de alimentare cu apă și canalizare în judeţul Galați, pentru asigurarea unei ape potabile corespunzătoare din punct de vedere calitativ și cantitativ, protejarea mediului prin înfiinţarea sistemelor noi de canalizare menajeră, creşterea gradului de confort și de conectare al populaţiei. Se continuă astfel procesul de extindere și reabilitare a infrastructurii de apă și apă uzată din etapa 2007-2013 în zonele urbane cu peste 10.000 de locuitori. Investiţiile propuse vizează domeniul alimentării cu apă, constând în reabilitarea și extinderea unui număr de trei sisteme zonale de alimentare cu apă – Galați, Tecuci şi Berești - și realizarea unui sistem de alimentare nou în Cosmești Vale, acestea deservind un număr de 46 localități grupate în 21 de UAT-uri. Populația beneficiară a investițiilor de alimentare cu apă va fi de peste 116.000 de locuitori, reprezentând aproximativ 20 la sută din populația totală a județului. Sunt propuse, de asemenea, investiții în domeniul apei uzate, constând în extinderea sistemelor de canalizare în 14 aglomerări, populaţia beneficiară a investiţiilor de canalizare-epurare a apelor uzate fiind de circa 45.800 de locuitori, adică aproximativ 7,6 la sută din populaţia totală a judeţului Galaţi.
Iată şi care sunt principalele lucrări prevăzute în cadrul proiectului:
- a) investiţii în domeniul alimentării cu apă: extinderea reţelelor de distribuţie, aducţiuni de apă potabilă reabilitate şi extinse, reabilitare şi extindere a unor tronsoane de conducte de distribuţie, reabilitare şi construire de rezervoare noi, reabilitare, extindere şi construire de staţii de pompare, construirea de dispecerate SCADA (sisteme computerizate care au rolul de a comanda şi monitoriza procesele tehnologice), realizarea de foraje noi, realizarea unor staţii noi de tratare şi de clorinare a apei;
- b) investiţii în domeniul apei uzate: extindere reţele de canalizare gravitaţională, reabilitare şi construire unor staţii de pompare, revitalizare sisteme SCADA locale;
- c) achiziţionarea unor echipamente de operare.
În cadrul proiectului, Apă Canal SA Galaţi a achiziţionat cinci autospeciale pentru întreţinerea şi exploatarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare, în valoare totală de 4,7 milioane lei, cu TVA inclus. Acestea sunt un autoutilaj excavator-aspirator, două autocisterne, un autocurăţitor combinat şi un autolaborator mobil pentru detectarea pierderilor de apă.
Execuţia lucrărilor, începută efectiv în Galaţi, Tecuci şi alte şase localităţi
Etapele necesare obţinerii finanţării şi semnării tuturor contractelor de lucrări au fost parcurse la timp, ceea ce reprezintă o adevărată performanţă, proiectul Galaţiului fiind cel de-al patrulea semnat la nivelul întregii ţări şi ţinând cont de faptul că, din 45 de proiecte la nivelul întregii ţări, doar şase au fost aprobate până acum. Pentru proiectul derulat de Apă Canal Galaţi, urmează implementarea contractelor de lucrări, adică lucrările efective, o etapă care se anunţă foarte dificilă, pentru că ea depinde în primul rând de antreprenori care, la rândul lor, depind de forţa de muncă calificată, greu de găsit în acest moment în România.
Conform managerului de proiect, Carmen Condurache, actualmente sunt în derulare contracte de lucrări în toate UAT-urile incluse în proiect, respectiv: municipiile Galaţi şi Tecuci, oraşul Bereşti, comunele Bereşti Meria, Drăgăneşti, Umbrăreşti, Barcea, Lieşti, Iveşti, Fundeni (Hanu Conachi), Piscu, Tudor Vladimirescu, Independenţa, Braniştea, Şendreni, Pechea, Slobozia Conachi, Cuza Vodă, Smârdan, Cosmeşti şi Movileni. Lucrările sunt programate să fie finalizate pe 5 august 2020 pentru Bereşti-Bereşti Meria (iar pentru Staţia de Epurare a Apelor Uzate – SEAU – Bereşti, pe 3 iunie 2021), pe 5 aprilie 2020 pentru Tecuci, pe 22 august pentru comunele Drăgăneşti, Umbrăreşti, Barcea, Lieşti, Iveşti, Pechea, Slobozia Conachi, Cuza Vodă, pe 5 decembrie 2020 pentru Cosmeşti-Movileni (iar pentru SEAU Movileni, pe 3 iunie 2021), pe 24 ianuarie 2021 pentru municipiul Galaţi şi comuna Smârdan şi pe 19 august 2021 pentru Fundeni (Hanu Conachi), Piscu, Tudor Vladimirescu, Independenţa, Braniştea şi Şendreni.
În toate UAT-urile s-au predat amplasamentele lucrărilor, s-au demarat activităţile premergătoare execuţiei propriu-zise, respectiv autorizarea şi execuţia organizărilor de şantier, proiectarea lucrărilor care sunt în sarcina antreprenorilor. Execuţia propriu-zisă este demarată în municipiile Galaţi şi Tecuci, în oraşul Bereşti şi în comunele Bereşti Meria, Cosmeşti, Movileni şi Smârdan. În perioada următoare va demara execuţia lucrărilor şi în Fundeni (Hanu Conachi), Piscu, Tudor Vladimirescu, Independenţa, Braniştea şi Şendreni. În Drăgăneşti, Umbrăreşti, Barcea, Lieşti, Iveşti, Pechea, Slobozia Conachi şi Cuza Vodă, execuţia urmează să demareze după obţinerea autorizaţiei de construire, acesta fiind un contract de tip proiectare şi execuţie.
În municipiul Galaţi, investiţii la Fileşti şi în Valea Oraşului
Investiţiile destinate municipiului reşedinţă de judeţ reprezinta circa 20 la sută din valoarea totală a proiectului. În zonele limitrofe, valoarea lucrărilor este de circa 7 la sută pentru UAT Şendreni şi de circa 6 la sută pentru UAT Smârdan. Scopul proiectelor finanţate prin POIM 2014-2020 este de a respecta angajamentele statului român incluse în Tratatul de aderare, respectiv de a asigura conformarea cu Directiva nr. 98/83/CE din 3 noiembrie 1998 – calitatea apei destinate consumului uman – şi Directiva 91/271/CEE din 21 mai 1991 privind tratarea apelor reziduale urbane, respectiv extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi de apă uzată, iar pentru apă uzată, colectarea şi epurarea acestora pentru aglomerări cu peste 2000 l.e. (termenul „locuitor echivalent” reprezintă suma persoanelor plus numărul convenţional de persoane cu care se echivalează gradul de poluare a unei activităţi economice, care evacuează ape uzate preepurate compatibile cu apele uzate menajere provenite de la om). Din acest motiv, spune managerul de proiect Carmen Condurache, în cadrul acestui proiect, în municipiul Galaţi sunt incluse doar câteva lucrări de reabilitare conducte, respectiv cca. 12 km conducte apă (din care cca. 9 km conducte magistrale Dn 800mm şi Dn 1000 mm) şi cca 1,4 km colector canalizare, ponderea fiind extinderea reţelelor de apă şi apă uzată.
O lucrare de reabilitare deosebit de importantă pentru municipiul Galaţi este reabilitarea Staţiei de tratare Fileşti care include reabilitarea rezervoarelor de 15.000 mc şi reabilitarea instalaţiilor hidraulice din cadrul acesteia. Foarte importantă este şi execuţia unei staţii de pompare apă pluvială cu capacitatea de 920 l/s, ce se va amplasa în zona Valea Oraşului, pentru a se evita inundarea acestei zone la precipitaţii abundente.
Identificarea terenurilor, o mare problemă
În derularea unor proiecte atât de complexe cum este acesta, cu o valoare – repetăm – de aproape 180 de milioane de euro, ştii când începe ziua de lucru, însă nu ştii niciodată când se termină, spune managerul de proiect Carmen Condurache: „E nevoie de multă implicare şi de un efort susţinut, un efort continuu, de la faza de concept şi până la finalizarea proiectului. Departamentul Implementare Proiecte (format din 17 persoane) reprezintă nucleul activităţii de implementare a proiectelor de investiţii derulate de Apă Canal SA Galaţi. Alături de echipa de proiect s-a aflat o echipă de specialişti experimentaţi în domenii variate ale construcţiilor şi furnizării de utilităţi publice ce fac parte din echipa de exploatare a Apă Canal şi ai consultantului Asocierea Ramboll South East Europe SRL, care, împreună, au depus eforturi deosebite care au condus la obţinerea finanţării pentru acest proiect”.
Care au fost cele mai mari probleme întâmpinate? am întrebat-o pe Carmen Condurache. „În primul rând, cea mai mare problemă o reprezintă obţinerea terenurilor pentru realizarea investiţiilor, având în vedere că lipsa terenurilor e o problemă la nivel naţional. Toate terenurile prinse în aceste proiecte trebuie să fie în domeniul public. La momentul actual, sunt dificil de identificat terenuri aflate în domeniul public şi cumva plasate în zona posibilă de execuţie a investiţiilor. Dar, cu sprijinul reprezentanţilor UAT-urilor, cu care am colaborat excepţional de bine, s-au făcut mari eforturi şi s-au identificat terenurile, pe care ni le-au pus la dispoziţie.
A fost apoi obţinerea aprobărilor şi avizelor de la deţinătorii de utilităţi – drumuri şi căi ferate, care iarăşi este o problemă identificată la nivel naţional, şi asta pentru că asemenea proiecte sunt foarte complexe. Documentaţia care stă la baza aprobării unei cereri de finanţare de la Comisia Europeană este extraordinar de complexă. În cazul nostru, care a mers foarte repede – noi suntem al patrulea proiect aprobat din ţară – am ajuns să avem primii din ţară toate contractele de lucrări licitate, contractate şi semnate. Ultimul a fost semnat pe 22 octombrie, luna trecută”.
Documentaţia care stă la baza aprobării unei cereri de finanţare de la Comisia Europeană este extraordinar de complexă. În cazul proiectului Apă Canal, acest lucru se „traduce” printr-un număr de bibliorafturi care ar putea umple fără probleme o întreagă încăpere. Doar motive de spaţiu şi de organizare a muncii au făcut ca aceste bibliorafturi să fie împărţite în mai multe camere. În aceste condiţii, durata unui proiect, de la concepere până la implementare, poate fi şi de şase ani.
„Din păcate, localităţile noastre sunt amplasate de-a lungul căilor ferate sau drumurilor naţionale. Există legislaţia în domeniu care impune o zonă de protecţie pe care nicicum n-o poţi respecta. Imobilul este construit în zona de siguranţă a drumurilor sau căilor ferate, iar noi trebuie să mergem cu infrastructura în afara lui, pentru că, dacă intrăm pe proprietate, nu mai este eligibilă pe proiect. A fost foarte greu, pentru că o aprobare de genul ăsta presupune derogări cu tot felul de documente justificative... În final, am reuşit, dar sunt în ţară colegi care nici la ora actuală nu au obţinut aceste aprobări.
Toate problemele de care v-am spus sunt la nivel naţional, noi nu avem nicio problemă punctuală pe proiect. Toate sunt general valabile şi au condus la situaţia ca, din 45 de proiecte (din care 42 sunt ale operatorilor regionali), doar şase proiecte să fie aprobate până acum. Din păcate, perioada de programare este 2014-2020, iar la sfârşitul lui 2018 sunt doar şase proiecte aprobate!”.
Birocraţia reînnoirii avizelor
„Ca să semnăm ultimul contract în 22.10.2018, primii paşi (planificarea pentru acest proiect) au fost când s-a semnat contractul de asistenţă tehnică pentru pregătirea documentaţiei necesare aprobării cererii de finanţare. Asta s-a întâmplat în 20 martie 2015, deci acum trei ani şi jumătate. În condiţiile în care, de regulă, durata de valabilitate a unui aviz e de circa 12 luni, vă puteţi imagina cam de câte ori ar fi trebuit reînnoite aceste avize. Şi sunt şi costuri foarte mari.
În 2016, în decembrie, a fost o ordonanţă prin care cineva s-a sesizat şi a modificat legea urbanismului şi chiar aşa era formularea: de la momentul conceperii, deci de la nivelul studiului de fezabilitate, şi până la finalizarea implementării investiţiei respective, avizele să rămână valabile, bineînţeles, dacă nu sunt modificate condiţiile de la elaborare. Din păcate, n-au trecut patru luni din 2017 şi s-a abrogat ordonanţa respectivă, în continuare se încearcă modificarea legii pentru a reintroduce această prevedere, care este absolut obligatorie”, spune managerul de proiect Carmen Condurache.
Situaţie critică în domeniul forţei de muncă
Cu siguranţă, una dintre cele mai mari probleme în derularea unui astfel de proiect o reprezintă forţa de muncă calificată, mai exact lipsa ei. Având în vedere că, în ultimii ani, nu au mai fost proiecte mari pe infrastructura de apă, bineînţeles că muncitorii calificaţi au migrat spre alte zări, mai calde sau mai bine plătite. Mai ales că fiecare constructor din România plăteşte cum poate şi cum vrea, dar nu mai jos de limita impusă de lege. Şi cum, la noi, limita este acum salariul minim...
„Deocamdată, nu avem întârzieri cauzate de lipsa forţei de muncă dar, dacă nu se identifică soluţii, cu siguranţă se vor produce întârzieri. Ce înţeleg de la antreprenorii noştri este că, tocmai pentru a preîntâmpina aceste întârzieri, au demarat acţiunile legale pentru a importa forţă de muncă calificată din afara României”, a mai spus Carmen Condurache.
31 decembrie 2023, ultima zi „eligibilă”
Contractul de finanţare pentru proiectul derulat de Apă Canal este până în 31.12.2023. „Aceasta este practic ultima zi în care cheltuielile mai sunt eligibile, pentru a fi decontate. După data respectivă, dacă Doamne fereşte mai rămân lucrări, se pot plăti din banii operatorului şi din bugetul local, pentru că din bugetul de stat şi din fondurile de coeziune nu se mai pot plăti. Din totalul valorii, 13,02 la sută e contribuţia Apă Canal, pe care o face din împrumuturi bancare, iar diferenţa este din sursă publică. Şi sursa asta se compune din: 85 la sută - Fondul de Coeziune, de la Comisia Europeană, 13 la sută – bugetul de stat şi 2 la sută – bugete locale. Această finanţare publică este practic cheltuiala eligibilă, care poate fi plătită pe contract până la 31.12.2023. Restul, cei 13,02 la sută al operatorului, poate fi plătit şi după, numai din categoria surselor care nu mai pot fi rambursate de autoritatea de management. Noi sperăm să nu ajungem la momentul acela, deşi situaţia e critică, tot la nivel naţional, din cauza forţei de muncă”, spune Carmen Condurache.
