România trebuie să joace un rol activ în cadrul Consiliului European, din perioada 9-10 februarie, și să se asigure că, prin concluziile summitului, ”se creează cadrul necesar pentru ca statele care s-au opus extinderii Spațiului Schengen să poată susține ulterior aderarea României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație”, a declarat europarlamentarul Dacian Cioloș, în cadrul unei întâlniri, la Bruxelles, cu jurnaliști din rețeaua PressHub, din care face parte și ziarul ”Viața liberă”.
Politicile de azil și migrație, precum și protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene vor fi teme prioritare ale Consiliului European de săptămâna aceasta, într-o încercare de a depăși inclusiv impasul politic în care s-a ajuns după ce Austria și Olanda s-au opus prin veto, anul trecut, extinderii Spațiului Schengen.
În pregătirea acestui summit, în Parlamentul European a avut loc, pe 1 februarie, o dezbatere la care au participat inclusiv șefa Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, și reprezentanți ai președinției suedeze a Uniunii Europene. Practic, în cadrul viitorului summit se vor pune față în față planul Austriei - susținut, sub o formă sau alta, și de alte state UE - de reducere a migrației ilegale și accelerare a politicilor de returnare cu propunerile înaintate de CE la acest tip de provocări.
În acest context, pericolul cel mai mare este ca România și Bulgaria să rămână captive într-o dezbatere prelungită privind politicile de migrație, chiar dacă, tehnic vorbind, dosarul extinderii Schengen ar fi unul diferit, pe care au fost îndeplinite toate obligațiile. De facto, însă, extinderea Schengen și controlul migrației sunt în prezent interconectate, prin obiecțiile ridicate de Austria și Olanda.
”În 2016, reprezentam țara mea în Consiliul European cu același subiect pe agendă, politica de azil și migrație, și am impresia că, de atunci, discursul, din păcate, nu a avansat prea mult, nici problemele pe care le avem pe agendă, dar nici soluțiile. Mă aștept ca de data aceasta liderii, șefii de stat și de guvern, să ia decizii. E o chestiune de responsabilitate față de cetățenii europeni.
Și tot o chestiune de responsabilitate față de cetățenii români și bulgari este ca aceștia să nu fie luați ostatici în discuțiile acestea despre politica de azil și migrație și mă aștept de la președinția suedeză să joace un rol proactiv în a găsi o soluție pentru aderarea la Schengen a României și Bulgariei, la care cele două țări au drept prin tratat și știm cu toții că au îndeplinit condițiile”, a declarat europarlamentarul Dacian Cioloș, din Grupul Renew Europe, în cadrul dezbaterilor din Parlamentul European.
În același timp, în discuțiile cu jurnaliștii, Dacian Cioloș a avertizat că România este deja ”în întârziere” și că trebuie să se mobilizeze pentru a obține o decizie în perioada președinției suedeze, altfel riscăm să ne îndepărtăm de obiectiv.
Unde ne aflăm în momentul de față
Necesitatea urgentării găsirii unei soluții este subliniată și prin caracterul extraordinar al Consiliului European, din perioada 9-10 februarie. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat în Parlamentul European stadiul în care ne aflăm în prezent.
”Există, fără îndoială, presiuni tot mai mari la frontierele noastre externe. Sistemele de azil și de primire din statele membre sunt supuse unei presiuni considerabile. Și adevărul este că majoritatea celor care solicită azil nu au nevoie de protecție. Iar ratele de returnare sunt la un nivel scăzut, sub 22 la sută. Și există un număr tot mai mare de mișcări secundare”, a declarat Ursula von der Leyen.
Pe ”cifre”, anul trecut, Frontex a raportat 330.000 de treceri ilegale a frontierei. Aceasta reprezentă o creștere cu 64 la sută față de anul anterior și cea mai mare cifră din 2016. În paralel, au existat 924.000 de cereri de azil în întreaga Uniune Europeană. De asemenea, în fiecare an, statele membre iau aproximativ 300.000 de decizii de returnare. Dar doar în jur de 70.000 de persoane sunt însă returnate efectiv.
”Trebuie să fim mai buni. Asupra unora dintre deficiențe putem acționa acum. De exemplu, o decizie de returnare care este luată într-un stat membru ar trebui să fie valabilă în toate statele membre. Deci, dacă o persoană cu o decizie de returnare din partea Italiei este găsită în Franța, acea persoană poate fi returnată direct în țara sa de origine. Acest lucru va deveni posibil acum, cu Sistemul de Informații Schengen care intră în funcțiune în martie. Și dorim ca statele membre să folosească această posibilitate”, a declarat șefa CE.
La Consiliul European, Comisia va prezenta două direcții separate de acțiune - pe de o parte, un proces legislativ - Noul Pact privind Migrația și Azilul, dar și o serie de acțiuni operaționale care pot fi deja puse în aplicare.
”Avem un interes comun pentru frontiere externe puternice. Cele mai stringente probleme în acest moment sunt la granița terestră dintre Bulgaria și Turcia. Putem consolida granița cu capacități de management. De asemenea, putem oferi infrastructură și echipamente, cum ar fi drone, radare și alte mijloace de supraveghere - așa cum am făcut în ultimii ani, de exemplu, în România, am făcut-o și în Spania, în Grecia și în Polonia. Și putem crește prezența Frontex”, a declarat Ursula von der Leyen.
Au mai fost menționate întărirea Europol și Eurojust, combaterea rețelelor de contrabandă și crimă organizată, dar și dimensiunea externă a UE în gestionarea migrației.
Schengen, ca un front comun
În interesul României este ca la Consiliul European să fie așezate cât mai multe piese în acest ”puzzle” al politicilor de migrație și azil, pentru ca în final să se ajungă și la un calendar privind extinderea Schengen.
”România trebuie să discute cu Austria, dar și cu Olanda, dacă vrem să avem succes în aderarea la Schengen. Pentru că nu cred că s-ar putea face această separare - România să adere și Bulgaria să rămână pe dinafară. Nu doar din punct de vedere juridic - ambele țări sunt parte a aceluiași Tratat, dar o astfel de separare ar presupune o decizie în Consiliu, iar aici inclusiv Bulgaria se poate opune. Dar și din punct de vedere practic, dacă s-ar face această separare, iar frontiera dintre România și Bulgaria ar deveni frontieră Schengen, mai ales pe Dunăre, ar genera multe probleme decât ar rezolva”, a explicat europarlamentarul Dacian Cioloș.
În ultimă instanță, fie că e vorba de migrație sau extinderea Schengen, sunt chestiuni ”în care trebuie să înțelegem provocările celorlalți și de a lucra împreună”. Acestea sunt și așteptările pe care le avem de la apropiatul Consiliu European. Rămâne de văzut dacă șefii de stat și de guvern vor fi capabili să pună ”cărțile pe masă” pentru o soluție unanim acceptată.
Blocajul Schengen nu este în folosul nimănui
Cu ajutorul președinției suedeze a Uniunii Europene, al Comisiei Europene și al statelor membre care pot juca un rol activ în extinderea Spațiului Schengen, se pot găsi soluții la blocajele pe care le pun Austria și Olanda, a declarat europarlamentarul Dacian Cioloș: ”Pentru că aici sunt două situații - fie nu vrei o decizie și atunci cauți motivele ca să te opui și tot schimbi motivele, numai ca să nu fii obligat să iei decizia, fie vrei, dar ai dificultăți acasă (în politica internă - n.r.) și atunci trebuie să găsești elementele din decizia finală (a Consiliului - n.r.) care să-ți permită să vii acasă cu argumente care să-ți permită și luarea unei decizii formale. În momentul de față, cu Olanda suntem în această fază, cu Austria trebuie lucrat ca să ajungem în această fază, mai ales după ce trec alegerile acolo, indiferent cine ar fi la guvernare în Austria. Sper să avem niște răspunsuri la acest Consiliu European, care să clarifice măcar parțial anumite lucruri. Nimeni, nici măcar Austria, nu are interes să mențină blocajul acesta la nesfârșit”.
Notă: Acest material a fost realizat ca urmare a unei vizite de documentare la Parlamentul European, la Bruxelles, la invitația europarlamentarului Dacian Cioloș (Renew Europe).
