Încet, dar sigur, Galaţiul pierde teren în faţa altor judeţe din ţară şi nu este vorba despre modificarea limitelor administrativ-teritoriale, ci despre sfera de influenţă, din ce în ce mai slabă a judeţului nostru. După Inspectoratul în Construcţii şi cel de Frontieră, acum suntem pe cale să rămânem şi fără caii Gidran, rasă care făceau herghelia de la Tuluceşti unică în ţară.
Că interesele judeţului nu sunt bine apărate la Centru este o acuză pe care orice partid de opoziţie a făcut-o la adresa Puterii. În acest mandat, Galaţiul a pierdut Inspectoratul Judeţean de Construcţii (redus la birou local coordonat de Direcţia Regională în Construcţii Sud-Est), dar şi Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră (transformat în punct de lucru subordonat Iaşiului). Se pare însă că lucrurile nu se opresc aici. Potrivit unui raport al Prefecturii, Galaţiul tocmai a pierdut o bună parte din turma de cai rasa Gidran, ceea ce dădea Hergheliei din Tuluceşti caracterul unic în România! Oficial, este vorba despre reorganizarea hergheliei, iar argumentul invocat este că herghelia de la Tuluceşti nu mai constituia un punct de atracţie pentru populaţie. Neoficial, se vorbeşte de interese obscure, economice, legate de patrimoniul de peste 600 de ha de teren al hergheliei.
O herghelie care tropăia promiţător
Rasa de cal Gidran este a fost creată special pentru armată, în urmă cu circa 300 de ani, din încrucişarea pur-sângelui arab cu pur-sângele englez şi cu iepele Gidranul a fost calul de bază al cavaleriei austro-ungare, care la un moment dat deţinea peste 10.000 de exemplare. Herghelia de la Tuluceşti, înfiinţată în 1989 a fost populată cu material biologic din varietatea rasei Gidran provenit de la Rădăuţi (Suceava). Herghelia a fost preluată în administrare de Regia Naţională a Pădurilor-ROMSILVA prin OG 139/2002 . În 2009, Herghelia Tuluceşti figura cu un patrimoniu genetic în administrare şi gospodărire de 224 capete, din care 30 iepe de reproducţie, patru armăsari pepinieră, 31 armăsari de montă publică şi 159 tineret cabaline. In afara cailor, herghelia are şi suprafaţă de peste 540 ha, pe care le foloseşte pentru cultivarea furajelor. Conform datelor de pe site-ul Hergheliei, în prezent efectivul este de 165 de cabaline - 32 de iepe-mamă, patru armăsari pepinieri şi 15 armăsari pentru montă publică. Cele „51 de animale reprezintă elita hergheliei aflată în fondul de patrimoniu”, se mai precizează pe site. În ultimii ani, reporterii Vieţii Libere au făcut mai multe reportaje despre frumuseţea cailor Gidran şi lecţiile de călărie, ori cele în scop terapeutic. Din păcate însă, toate acestea nu au contat în ochii autorităţilor care au decis să transfere caii la Cislău.
Cai transferaţi de sărbători, pentru că erau „neatractivi”
În cursul acestei săptămâni ar fi urmat să aibă loc şedinţa Colegiului Prefectural, pe ordinea e zi aflându-se şi situaţia reorganizării Hergheliei de la Tuluceşti. „În vederea eficientizării activităţii hergheliilor şi depozitelor de armăsari din cadrul regiei a fost luată măsura comasării acestora prin mutarea/transferul efectivelor conform Hotărârii nr.6/22.06.2011 a Consiliului de Administraţie al Regiei Naţionale a Pădurilor-ROMSILVA. Efectivul aferent “turmei de bază” a Hergheliei Tuluceşti a fost transferat la Herghelia Cislău din cadrul Direcţiei Silvice Buzău (Anexa nr.2-Proces verbal de predare-primire nr.499/08.12.2011 -45 cabaline de rasa Gidran)”, se arată în informare. Gurile rele spun că toate cele 45 de exemplare sunt iepe de prăsilă, ceea ce ar însemna că la Tuluceşti s-a terminat cu obţinerea de exemplare de rasă! Raportul prezentat de directorul Romsilva ing. Valentin Hahuie mai precizează că „Probleme deosebite întâmpinăm în valorificarea cabalinelor care sunt destinate vânzării datorită inexistenţei unei pieţe active a calului. Chiar dacă Herghelia Tuluceşti se află în apropierea pădurii Gârboavele, aceasta nu este suficient cunoscută la nivelul municipiului şi judeţului Galaţi. Amplasarea, infrastructura insuficientă şi problematica specifică lucrului cu cabalinele fac din Herghelia Tuluceşti un obiectiv puţin atractiv pentru locuitorii Galaţiului”.
Prefectul, îngrijorat de soarta hergheliei
Şedinţa Colegiului Prefectural a avut loc săptămâna asta, dar fără acest subiect. Motivul? „La discuţii era invitat şi prefectul de Vaslui, Levente Sekely [fost şef al Hergheliei Tuluceşti, înainte să obţină mandat de deputat UDMR din partea Galaţiului, în legislatura trecută], care nu a mai reuşit să ajungă la Galaţi, din cauza drumurilor blocate de zăpadă. Eu am sesizat acest transfer de cai de la Tuluceşti şi am devenit îngrijorat, căci lipsa iepelor de prăsilă ar putea conduce la dispariţia unei herghelii reprezentative pentru România şi care am înţeles că a fost şi unica din ţară care anul trecut a avut profit. Am vrut să discutăm, împreună, toţi factorii implicaţi în acest subiect, căci eu văd Herghelia din Tuluceşti ca o unitate funcţională, productivă, un punct de atracţie turistic, de agrement dar şi pentru derularea unui program de ameliorare a raselor autohtone”, a declarat prefectul Paul Florea. Acesta a precizat că subiectul va fi reluat luna viitoare, în cadrul viitoarei şedinţe a Colegiului Prefectural. Motiv pentru care şi noi vom reveni asupra subiectului.
