Fostul secretar de stat MAI, Mihai Capră: „Curajul de a spune adevărul l-a făcut indezirabil pentru PNL” * Datorită rezultatelor sale ca secretar de stat MAI, şeful liberalilor gălăţeni a fost lăudat în repetate rânduri de preşedintele Traian Băsescu
Ieri, liberalul gălăţean Victor Paul Dobre a demisionat din funcţia de ministru al Administraţiei, în care fusese numit la 1 mai 2012. Fără să facă prea multe comentarii, deputatul gălăţean a spus, scurt, că a demisionat „din motive personale”.
Spre deosebire de gălăţean, fostul ministrul de Interne Ioan Rus a declarat oficial că el şi Dobre au demisionat din cauza presiunilor care s-ar fi exercitat atât din partea lui Traian Băsescu, cât şi din partea lui Crin Antonescu. "Asupra mea şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor s-au exercitat nenumărate presiuni, nenumărate aprecieri, nenumărate discuţii de către politicieni români, începând cu Traian Băsescu şi continuând cu Crin Antonescu. Din punctul nostru de vedere, este inaccceptabil. Astăzi mi-am dat demisia de onoare", a spus Ioan Rus.
O carieră administrativă fără demisii, până acum
Este pentru prima oară în cariera sa administrativă când Victor Paul Dobre demisionează dintr-o funcţie numită. Funcţia de ministru al Administraţiei pe care a deţinut-o în cele trei luni şi o săptămână a fost doar o continuare a carierei sale administrative pe care şi-a început-o în 1996, când a fost numit prefect al judeţului Galaţi, mandat pe care l-a îndeplinit până la finalul său, în 2000. Ulterior, în perioada 2005-2008, a îndeplinit funcţia de secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, poziţie din care a gestionat două perioade extrem de dificile pentru România - inundaţiile din 2005 şi 2007, coordonând Comandamentul naţional pentru situaţii de urgenţă. De altfel, eficienţa cu care a gestionat situaţiile create în ţară de inundaţii l-a determinat pe preşedintele ţării, Traian Băsescu, să refuze numirea lui Victor Paul Dobre în funcţia de ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul. În martie 2006, după ce fostul ministru, Bogdan Olteanu, a demisionat din această funcţie pentru a candida la preşedinţia Camerei Deputaţilor (pe care a şi câştigat-o), premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, l-a numit ministru delegat pe Victor Paul Dobre. Totuşi, Traian Băsescu a refuzat numirea, precizând că Dobre face treabă prea bine la MAI pentru a fi schimbat de acolo; mai mult, preşedintele ţării l-a denumit atunci pe Victor Paul Dobre „ministrul dezastrelor” - denumire care a rămas în memoria colectivă. Din punct de vedere politic, Dobre a fost la fel de responsabil şi constant; este membru PNL din 1991, se află la al doilea mandat de deputat (2000-2004 şi 2008-în prezent) şi pentru un an (2004-2005) a fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Galaţi.
Până ieri, indiferent în ce postură s-a aflat (politică sau administrativă), Victor Paul Dobre nu a demisionat niciodată. Că în spatele demisiei lui Dobre se află multe cauze este evident; liderii politici locali, partenerii liberalului în USL păstrează o tăcere suspectă. În plus, cu numai o zi înainte de a demisiona, apărea o informaţie potrivit căreia lideri PNL ar fi propus în partid retragerea sprijinului politic pentru Victor Paul Dobre.
Mihai Capră: "La minister sunt oameni care nu cedează presiunilor"
„Eu cred că atât ministrul Victor Paul Dobre cât şi ministrul Ioan Rus au devenit indezirabili pentru partidele lor atunci când au avut curajul să confirme faptul că numărul cetăţenilor cu drept de vot este de 18.290.000. Cred că atunci au căzut în dizgraţia partidelor”, crede Mihai Capră, actual şef al PDL Galaţi, fost liberal şi fost secretar de stat în MAI în perioada 2009-2012. În calitatea sa de fost secretar de stat MAI (care a şi coordonat alegerile prezidenţiale din 2009), Capră spune că în cadrul ministerului există un departament care se ocupă cu centralizarea listelor electorale, „dar informaţiile sunt transmise de administraţiile locale care au obligaţia să reactualizeze aceste liste. În plus, Autoritatea Electorală Permanentă este cea care verifică şi chiar îi poate sancţiona pe primarii care nu actualizează aceste liste”. În afară de acest departament - care implică o responsabilitate a MAI pe tema listelor electorale, „de coordonarea efectivă a procesului electoral s-au ocupat întotdeauna BEC-ul şi BEJ-urile. Ministerul s-a ocupat din punctul de vedere al logisticii - personal, banii pentru membrii secţiilor de votare etc - şi din punctul de vedere al asigurării măsurilor de pază şi ordine”, a adăugat fostul secretar de stat Mihai Capră. Acesta a concluzionat că „mi-e greu să cred că asupra MAI s-au făcut presiuni; din câte cunosc eu acolo sunt oameni care nu cedează presiunilor aşa de uşor, sunt oameni care îşi fac cu onestitate datoria. Cât am coordonat alegerile prezidenţiale nu am avut nici un fel de presiuni din partea nimănui”, a precizat Capră.
Câţi suntem, de fapt, cu drept de vot?
Pe adresa redacţiei am primit o scrisoare din partea unui cititor, domnul Nelu. Acesta explică faptul că numai la dânsul pe scară, din 19 apartamente, în cel puţin patru nu mai locuieşte nimeni de peste patru ani, oamenii fiind plecaţi la muncă în străinătate. Cititorul nostru se întreabă, pe bună dreptate, dacă autorităţile au o astfel de situaţie şi, dacă nu, să o întocmească, împreună cu administratorii asociaţiilor. Totuşi, recensământul din 2011 a avut inclusiv această problemă de rezolvat!
Rămâne de văzut ce răspunsuri va da noua echipă de la conducerea MAI, mai ales că în continuare rămân întrebări fără răspuns: de ce s-au mai alocat fonduri pentru recensământul din 2011, dacă acum se va organiza un nou „mini-recensământ”?; de ce se presupune că referendumul s-a desfăşurat în baza unor liste electorale neactualizate, atât timp cât primarii aveau obligaţia să facă acest lucru anual?
Un lucru este sigur însă; de la alegerile locale şi până la referendum, la nivelul judeţului Galaţi avem mai puţin cu 347 de gălăţeni cu drept de vot, iar la nivelul municipiului Galaţi avem un „minus” de 440 de oameni.
