Dacă pe vremuri priveam Brăila cu un zâmbet condescendent, acum avem toate motivele să o vizităm şi chiar să o invidiem * Din lecţia de administraţie publică şi economie a brăilenilor ar avea de învăţat şi aleşii noştri
Ce-are Brăila şi n-avem noi? La prima vedere are un mall adevărat, cu cinematograf civilizat. Pe străzile secundare avem cam la fel de multe gropi, dar Brăila şi-a modernizat arterele principale, ceea ce nu se poate spune despre noi. Strada Brăilei este asfaltată la metru, e drept, cu materiale demne de o autostradă, şi i se tot schimbă bordurile, dar la instalaţiile de dedesubt nu s-a făcut nimic! În plus, oraşul vecin are un Centru istoric reabilitat şi superbele imobile de patrimoniu şi-au redobândit strălucirea de odinioară, graţie fondurilor europene şi a unui proiect comun realizat de Consiliul Judeţului şi Primărie. Aici nu ne rămâne decât să înghiţim în sec. La Brăila şomajul este mai mic, iar PIB-ul pe cap de locuitor mai mare. La capitolul utilităţi, brăilenii plătesc mult mai mult decât noi pentru apă, canalizare, şi gigacalorie, dar CET-ul lor este la fel de aproape de faliment cum este Apatermul nostru.
Administraţie la bani mărunţi
Galaţiul numără, potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică, 268.530 de locuitori în vreme ce Brăila are, conform instituţiei similare din judeţul vecin, 206.599. Bugetele locale pe 2013 ale celor două municipii depăşesc 300 de milioane de lei, dar, în vreme ce Primăria noastră cheltuieşte 1.297 de lei pe cap de gălăţean, municipalitatea vecină cheltuieşte 1.589 de lei pe cap de brăilean. Important este ce se întâmplă cu banii. Iuliana Neagu, directorul executiv al Direcţiei Strategii, Programe, Proiecte de Dezvoltare şi Relaţii Internaţionale din cadrul Primăriei Brăila ne-a vorbit cu plăcere despre proiectul în valoare de 155 de milioane de lei, fără TVA, prin care s-au modernizat Bulevardul Dorobanţilor - care ar trebui să fie gata la finele anului - Calea Călăraşilor, Calea Galaţi – unde trebuie finalizat stratul de uzură şi podul de tramvaie - şi strada Griviţei. Lucrările au cuprins tot: canalizare, alimentare cu apă, racorduri până la limita proprietăţii cetăţenilor, carosabil, spaţii verzi, trotuare, s-au creat locuri de parcare, şi, la străzile cu tramvai, s-a modernizat calea dublă de rulare. Investiţia brăileană ne duce cu gândul la o arteră importantă a oraşului nostru, strada Traian, care a fost o dată “operată” pe ISPA, dar nu i s-au schimbat decât reţelele de canalizare, cele de apă au rămas cu durata de viaţă expirată şi urmează să fie din nou spartă şi reparată. Poate doar investiţia pe tronsonul Oţelarilor-Stadionului-Frunzei-Asachi să semene cu ceea ce s-a realizat la Brăila.
Galaţiul şi Brăila, în oglindă
Patrimoniu pus în valoare
Locuitorii oraşului vecin sunt mândri de Centrul lor istoric reabilitat pe fonduri europene şi de imobilele de patrimoniu restaurate aşa cum e Casa memorială a tenorului Petre Ştefănescu Goangă. Să ne amintim de Casa Nicolae Mantu din Galaţi? Mai bine nu! Şi apropo de ce înseamnă patriotism local şi implicare, Iuliana Neagu ne-a dat ca exemplu Ceasul în stil baroc, veritabilă bijuterie arhitecturală, datând de la 1909, reabilitat într-un parteneriat cu instituţii de învăţământ, CJ, Primărie, şi „foarte mult voluntariat din partea cetăţenilor”. „Ceasul e unul dintre simbolurile Brăilei, înregistrează timpul şi ne duce înainte!”, spune Iuliana Neagu.
Marius Mitrof, consilier principal în cadrul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Galaţi, recunoaşte că, la Brăila „administraţia a avut grijă să acceseze fonduri europene să facă ceva frumos. Din nefericire, asta nu s-a întâmplat şi la Galaţi”. E drept, şi la noi au fost reabilitate Casa Robescu, Farmacia Ţinc, Teatrul Dramatic, Centrul Cultural, dar Domnească 24 riscă să se dărâme sub ochii noştri, iar butaforia făcută din bani publici ca să vadă gălăţeanul cum arăta odată centrul oraşului s-a prăbuşit la prima furtună! Iar dacă s-ar lua şi la noi ca la Brăila măsura acoperirii clădirilor avariate cu mash-uri reprezentând imobilul în vremea de glorie, cine ştie dacă - la cum se fură cărămizile - am mai găsi ceva sub pânză…
În prezent, oraşul vecin îşi reabilitează de zor zona de promenadă cuprinsă între Calea Călăraşilor şi Faleza Dunării şi fântâna cinetică, proiectată de maestrul Constantin Lucaci, care trebuie să fie gata de Zilele Brăilei. Cine lucrează aici? Firma gălăţeană Tancrad, semn că, dacă sunt bani, se poate.
Şomaj mai mic, afaceri mai mari
„Tancrad a câştigat cam tot ce a însemnat licitaţii importante, de zeci de milioane de euro, organizate de autorităţile locale”, scrie presa brăileană. Şi nu e singura firmă gălăţeană care munceşte la Brăila. Galmopanul îşi fabrică aici fursecurile şi biscuiţii „Dulcissimo”, iar Trefo era, la începutul anului, în curs de relocare în Brăila. Conform datelor statistice, în luna aprilie, rata şomajului era de doar 6,37 la sută la Brăila, şi de 8,82 la sută la Galaţi. La nivelul judeţului, avem peste 17.000 de şomeri, indemnizaţi şi neindemnizaţi, în vreme ce vecinii numără peste 8.000. Efectivul de salariaţi estimat la sfârşitul lunii martie de DJS Brăila era de 67.800 de persoane, în vreme ce DJS Galaţi contabiliza 109.149. Avantaj noi! Şi tot pe plus suntem când vine vorba de salarii. Potrivit aceloraşi instituţii, câştigul salarial mediu nominal brut realizat în luna martie a fost de 1.658 de lei de persoană, iar cel net de 1.204 lei de persoană la Brăila, în vreme ce la Galaţi a fost de 1.895 de lei brut, respectiv 1.374 de lei de persoană, net. La Produsul Intern Brut (PIB), Brăila e pe val, în vreme ce noi ne scufundăm. Într-un top al judeţelor după PIB-ul pe cap de locuitor de la începutul crizei (2008) şi până în prezent (2014), top realizat de Econtext, Brăila ocupă locul al cincilea, cu o creştere de 17,1 la sută şi un PIB de 5.883 de euro pe cap de locuitor. Galaţiul este penultimul, cu un PIB de 4.582 de euro pe cap de locuitor, care a scăzut din 2008 încoace cu 1,7 la sută.
Concluzii
Deşi noi le luăm cu asalt mall-ul, cinematograful, terasele de pe malul Dunării şi centrul vechi, şi brăilenilor li se pare că administraţia noastră se mişcă mai bine decât a lor. Cât priveşte economia, ei consideră că Galaţiul trece prin acea perioadă de declin cu care s-a confruntat Brăila la finele anilor ’90, începutul anilor 2000 şi că ne vom reveni construind afaceri pe baze solide. Oricum ar fi, viitorul nostru este împreună!
Festivaluri de anvergură
Brăila a reuşit să se impună pe scena culturală a ţării. Recent, în oraşul vecin a avut loc Festivalul „George Grigoriu”, care a fost transmis în direct pe TVR2. De un mare succes se bucură şi Festivalul „Hariclea Darclée”, care este preluat şi difuzat de emisiunile culturale ale postului naţional de televiziune. Nu trebuie să neglijăm nici colaborarea artistică valoroasă dintre Teatrul „Maria Filotti” din Brăila şi Dramaticul gălăţean, prin actorul şi regizorul Cristi Gheorghe.
Vom avea şi noi mall!
La sfârşitul lunii noiembrie, cel puţin aşa promitea primarul Marius Stan, ar trebui să fie gata prima etapă a lucrărilor - un supermarket gen Carrefour şi zona de fashion aferentă - la mall-ul pe care NEPI Nine Investment Development SRL, parte a grupului New Europe Property Investments PLC (NEPI) vrea să-l realizeze la Galaţi, în vecinătatea Patinoarului. În etapa a doua ar urma să fie realizate celelalte facilităţi: cinema, fast-food etc. Trebuie spus că Promenada Mall Brăila pe care îl vizitează gălăţenii este realizat tot de NEPI, cel mai mare dezvoltator de mall-uri din ţară.
Cum se promovează vecinii
Conform statisticilor, în luna martie s-au înregistrat 4.651 de intrări în structurile de cazare turistică din Galaţi şi 3.400 în Brăia. Oraşul vecin a depus un proiect pentru realizarea unui centru naţional de informare turistică: „Avem o faleză frumoasă şi-o să fie şi mai frumoasă, avem o importantă comunitate de minorităţi cu tradiţii, port, obiceiuri, avem un centru istoric compact, spaţiu verde şi o grădină publică frumoasă, avem templu coral, mitropolie a ruşilor lipoveni, biserică greacă, biserică romano-catolică. Încercăm să avem şi toate străzile modernizate. Brăila este un oraş deschis care merită vizitat!”, spune Iuliana Neagu.
Apa şi canalizarea, mai scumpe
Locuitorii oraşului vecin plătesc mai mult decât noi pentru utilităţi. Potrivit datelor afişate pe site-ul Companiei de Utilităţi Publice Dunărea Brăila, tariful unui metru cub de apă potabilă se ridică la 4,29 lei, în vreme ce canalizarea şi epurarea costă 2,58 de lei pe metru cub, cu TVA. SC Apă Canal Galaţi ne taxează cu 3,93 de lei un metru cub de apă potabilă şi cu 1,85 de lei pe metru cub canalizarea, cu TVA.
Gigacalorie cu probleme
La Galaţi, Apaterm se zbate între un posibil faliment şi un plan de reorganizare, iar gigacaloria costă 247,73 de lei. Brăilenii au plătit, astă iarnă, pentru căldura livrată în sistem centralizat, 328,81 de lei pe gigacalorie. Şi după ce au dârdâit şi ei de frig, aleşii lor locali au votat un program de restructurare a CET Brăila, care presupune disponibilizări, şi procedura de negociere directă pentru delegarea gestiunii serviciului public de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat. Primarul Brăilei, Aurel Simionescu, a lansat soluţia dotării locatarilor bun-platnici cu centrale de bloc.
Facilităţi măsurate în transport
Şi la Galaţi, şi la Brăila, o călătorie cu microbuzul privat sau unul dintre mijloacele de transport Braicar, respectiv, Transurb, costă 1,5 lei. Diferenţa este că Primăria din Brăila nu a acordat abonamente gratuite decât pensionarilor cu pensia sub 1.000 de lei, restul beneficiind doar de 50 la sută reducere. Poate că şi Primăria Galaţi ar trebui să ţină seama de venituri, pentru că sunt pensionari care au venitul mai mare decât mulţi salariaţi.
Casă, scumpă casă!
Vă bate gândul să vă mutaţi la Brăila? Studiaţi cu atenţie ofertele imobiliare. Un apartament cu trei camere în centrul oraşului vecin poate costa între 200.000 de lei şi 250.000 de lei, în funcţie de spaţiu, de utilităţi, de vechime şi modernizări. Un apartament similar în centrul Galaţiului vă poate scoate din buzunar 150.000 de lei, minim, iar dacă e vorba de un bloc nou şi modern – 65.000 de euro!
Preşedintele arhitecţilor din Galaţi: „La Brăila am sentimentul că sunt acasă”
Arhitectul Sergiu Porumboiu, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România - Filiala Teritorială „Dunărea de Jos”, ne-a mărturisit care este părerea lui despre Brăila: „Deşi sunt gălăţean prin adopţie, din 1962, la Brăila am sentimentul că sunt acasă, sentiment pe care nu îl trăiesc la Galaţi. Brăila are un parfum aparte pentru că autorităţile s-au preocupat de recondiţionarea multora dintre clădirile vechi. Îmi doresc să vină ziua în care n-o să ne mai mirăm de normalitate. Nu e normal să cârpeşti pe deasupra străzile, e firesc să reabilitezi complet şi abia apoi să dai acea faţă comercială. Mă întreb de ce oamenii din Brăila sunt mai legaţi de Brăila decât suntem noi, gălăţenii, de Galaţi. Brăila n-a avut beneficiul unui combinat cum am avut noi, ca să vină de pretutindeni oameni, dezrădăcinaţi, care nu s-au simţit datori să fie legaţi de noul lor loc, să fie civilizaţi, cu bun simţ şi să-l preţuiască. Patriotismul local există în Brăila”.
