* Galaţiul a avut până acum două proiecte pentru un aqua parc şi n-a existat candidat care să nu fi promis că va întoarce oraşul cu faţa către Dunăre * Din păcate, din cele două foste bazine de la Plaja Dunărea, unul zace gol şi părăginit, iar celălalt are apă doar în weekend * Deşi Marea Neagră şi plaja le erau suficiente, constănţenii au construit, aproape peste noapte, primul parc acvatic de distracţii din ţară
Galaţiul este principala zonă de tranzit pentru cei din Moldova care merg la Marea Neagră. Şi tot pe aici trec cei aflaţi în drum spre Delta Dunării ori spre Munţii Dobrogei, destinaţii turistice de succes. Deşi se poate spune că toate drumurile de vacanţă trec pe la Galaţi, oraşul nostru nu le oferă niciun motiv turiştilor de tranzit să mai zăbovească o zi aici. Avem cea mai lungă Faleză din ţară, dar miroase a rahat, iar Plaja Dunărea oferă un peisaj dezolant. Pentru năpăstuitele noastre baze de agrement, şi nu numai, poate că ne-ar fi de folos lecţia de administraţie a Constanţei.
Un proiect eşuat, altul îngropat
În 2007, aleşii locali ai Galaţiului şi-au dat acordul de principiu pentru un parteneriat public-privat cu SC Alfarom Holding Bucureşti, care îşi propusese realizarea, în zona Plajei Dunărea, a unui port de ambarcaţiuni şi a unui paradis turistic cu parc acvatic, restaurante, baruri, fast-food, club, patinoar, bazine de înot, săli de sport, piste de role, un amfiteatru în aer liber, arteziene, spaţii verzi, un hotel, un parc şi un ansamblu rezidenţial, başca parcări şi chiar un sediu de Primărie. Primăria urma să contribuie doar cu terenul. S-a stabilit o comisie pentru negocierea contractului de asociere şi una care să discute cu echipa de proiectare, dar nu s-a realizat nimic!
În campania electorală din 2008, consilierul local PC Picu Apostol Roman era convins că la Galaţi se poate face un Aqualand în râpa de la Inelul de Rocadă sau la Plaja Valuri. De îndată ce a câştigat preşedinţia judeţului, Eugen Chebac a promis că va întoarce “Galaţiul cu faţa la Dunăre” printr-un parteneriat cu Primăria, dezvoltând Proiectul Marina, care să includă port de ambarcaţiuni, zone de agrement, comercială şi rezidenţială. “În primăvara anului viitor, Proiectul Marina va fi în lucru”, declara Chebac în 2008. În 2010, viceprimarul Nicuşor Ciumacenco spera ca în cei doi ani şi jumătate rămaşi să demareze acest proiect care însemna terenuri de fotbal, volei, volei pe plajă, streetball, un bazin acoperit, sală de conferinţe, bază de tratament şi aqua parc în zona Plajei Dunărea.
Suntem în vara lui 2013 şi, cu toate că intrarea la Plaja Dunărea costă mai scump, fiind acum şase lei în loc de cinci, locul de agrement e jalnic: unul dintre cele două bazine zace gol, iar celălalt este plin doar în weekend. Deunăzi, în timp ce urcau treptele accidentate, care te pot trimite la ortoped doar într-o clipă de neatenţie, am auzit un grup de tineri povestind că au văzut broaşte în bazin. Şi câini comunitari, desigur, bălăcindu-se… Iar autorităţile se gândesc la o posibilă concesionare a plajei, pe 49 de ani, unui investitor dispus să le modernizeze baza de agrement cu sute de mii de euro.
Aqua Magic de Constanţa
Deşi se putea mulţumi cu potenţialul turistic oferit de plajă şi de mare, proiectul unui parc de distracţii acvatic - Aqua Magic - a fost iniţiat şi realizat în premieră în România de Primăria Constanţa şi de Ministerul Turismului. Lucrările au demarat în martie 2003 fiind finalizate la 1 iulie - un record în materie de construcţii! Toboganele, piscinele, căderile de apă şi bazinele însumează o suprafaţă activă de 4.000 mp de apă, iar parcul este iluminat feeric, oferind posibilităţi de spectacole, petreceri nocturne, adică distracţie nonstop.
De unde vin banii
O să spuneţi că Galaţiul nu are posibilităţile financiare ale Constanţei. Greşit! În bugetul municipiului Constanţa pe 2013 sunt alocaţi, pentru cheltuieli, 618.750.000 de lei. Împărţiţi la cei 283.872 de locuitori, câţi au fost număraţi la recensământ, ar însemna o investiţie de 2.179 de lei pe cap de constănţean. Bugetul consolidat al Galaţiului se ridică la 890.392.000 de lei, care, împărţiţi la cei 249.432 de locuitori, înseamnă o cheltuială de 3.569 de lei pe cap de gălăţean.
În vreme ce autorităţile gălăţene se bazează pentru investiţiile majore pe o potenţială emisiune de obligaţiuni municipale sau pe un credit în valoare de 226 milioane de lei, Primăria Constanţei se laudă cu aproximativ 50 de milioane de euro, în majoritate finanţare europeană, pe care le va investi în refacerea infrastructurii din zona veche a oraşului. Străzile vor fi pavate cu granit, la fel ca în toate zonele istorice din lume, va fi refăcută în totalitate infrastructura de apă şi canalizare, inclusiv canalele colectoare, iar peste aproximativ doi ani Constanţa va avea un centru istoric complet reabilitat, la fel ca şi Faleza şi Cazinoul, Piaţa Ovidiu va fi restaurată, iar la Mamaia se va reface zona pietonală şi trei pasarele pietonale peste Bulevardul Mamaia. Noi înghiţim în sec…
Şomaj dublu faţă de Constanţa
Judeţul Galaţi numără doar 536.167 de locuitori, în vreme ce Constanţa are 684.082. Dar la numărul de şomeri îi depăşim categoric! În aprilie, Direcţia de Statistică din Galaţi contabiliza 17.429 de şomeri şi o rată a şomajului de 8,8 la sută. Statistica din Constanţa înregista doar 4,1 la sută rată a şomajului, jumătate cât noi, şi doar 12.227 de şomeri.
Salariaţi mai mulţi, lefuri mai mari
În Galaţi, doar 109.311 persoane aveau, în aprilie, un loc de muncă, pe când Constanţa număra 178.569 de salariaţi, mai bine plătiţi decât ai noştri. Dacă la Galaţi salariul mediu brut era de 1.960 de lei, iar cel net de 1.422 de lei, constănţenii se bucurau de un salariu mediu brut de 2.143 de lei şi de 1.548 de lei net. Mai mult, potrivit unei analize Econtext, la Constanţa, PIB-ul a ajuns de la 7.526 de euro pe cap de locuitor, cât avea în 2008, la 8.059 de euro pe cap de locuitor în 2013, în vreme ce Galaţiul este în picaj: de la un PIB de 4.659 de euro, în 2008, la 4.582 de euro pe cap de locuitor.
Marian Filimon, preşedintele Patronatului IMM-urilor: „Undă verde şi asfalt ca-n palmă”
„Nu sunt apartamente la noi în Galaţi cum sunt locuinţele modulare pentru săracii din Constanţa: cu gresie, faianţă, cu dotări adecvate!”, ne-a declarat realmente impresionat preşedintele Patronatului IMM-urilor din Galaţi, Marian Filimon, care a trecut pragul unui asemenea modul.
Filimon apreciază faptul că Primăria Galaţi a preluat acest model şi vrea să-l aplice pentru săracii oraşului nostru, dar crede că edilul nostru ar trebui să copieze de la primarul Radu Mazăre şi modelul locuinţelor ANL şi al locuinţelor ieftine pentru tineri.
Cu entuziasm, liderul IMM-iştilor gălăţeni a enumerat pe nerăsuflate câteva dintre plusurile Constanţei: unda verde - despre care noi doar vorbim de ani buni, şoselele asfaltate ca în palmă care durează, nu ca Basarabiei sau Traian care îţi rup maşina în patru, reabilitarea pe fonduri europene a centrului istoric al oraşului şi construcţia supermarketurilor în afara zonei urbane, pentru a nu aglomera inutil străzile, plus deschiderea primarului Mazăre pentru orice investiţie nouă. „De ce la ei se poate şi la noi nu?”, a fost întrebarea rămasă fără răspuns a lui Marian Filimon. Chiar aşa, de ce?
