Raportează comentariu

hai sa va dau o stire destul de importanta, si DE VAZUT ACOLO UNDE SE INDREAPTA DEALTFEL TOATE societatile de termoficare din Romania



Baronii USL conduc spre faliment ultimul colos industrial al oraşului. Cum s-a vândut CET Iaşi unui SRL de apartament

Utilajele noi ale Centralei Electrice de Termoficare Iaşi au fost vândute laolaltă cu deşeurile feroase, la o licitaţie controversată făcută chiar sub nasul Primăriei. Bunurile au ajuns la o firmă cu un singur angajat şi doi asociaţi.

Peste opt mii de tone de material feros de la una dintre centralele termice ce asigură încălzirea la Iaşi se află în prezent în proprietatea unei firme obscure, cu un singur angajat şi doi asociaţi. Societatea Shine Concept SRL deţine o mare parte a turbinelor, cazanelor, ţevilor sau autoturismelor care ar trebui folosite la încălzirea locuitorilor din municipiu. În octombrie anul trecut, Shine Concept a câştigat, printr-o licitaţie publică controversată, nu mai puţin de 8.600 de tone de fier din patrimoniul Centralei Electro-Termice (CET) Iaşi, cu aproximativ 21,5 milioane de lei.
Centrala s-a aflat în subordinea muncipalităţii ieşene, până vara trecută, când a intrat în insolvenţă. De atunci, administrarea CET a fost preluată de firma de insolvenţă Management Reorganizare Lichidare Iaşi SPRL, Primaria fiind prezentă doar în Adunarea Creditorilor.
După licitaţia organizată în toamnă, Shine Concept nu a putut obţine însă bunurile, din cauza unui litigiu dintre Primărie şi CET, dar şi din cauza opoziţiei tardive a oficialilor municipalităţii. Instalaţii funcţionale, date pe nimic Surprizele au apărut acum câteva zile, când s-a constatat că Shine Concept a cumpărat nu doar deşeurile feroase ale CET, ci şi instalaţii termice funcţionale. Asta în condiţiile în care Primăria Iaşi a girat, în 2005, un împrumut de 20 de milioane de euro făcut de CET Iaşi pentru retehnologizare.

Despre vânzarea bunurilor noi laolaltă cu cele vechi, în octombrie, primarul Iaşiului, Gheorghe Nichita, susţine că totată afacerea s-a făcut pe ascuns. Explicaţia edilului este cel puţin bizară, în condiţiile în care municipalitatea are nu mai puţin de trei membri în Adunarea Creditorilor, cea care şi-a dat avizul, încă din mai anul trecut, pentru vânzarea deşeurilor feroase ale CET. Primarul Nichita susţine că vânzarea s-ar fi făcut pe baza unui document anexat ulterior listei bunurilor licitate. “Lichidatorul de la CET a primit din partea comitetului creditorilor dreptul ca o parte din deşeuri să fie vândute. Asta nu include şi utilaje care sunt în funcţiune şi care asigură energia termică. Lichidatorul a trecut în anexa respectivă şi component aflate în litigiu de un an şi jumătate şi nu ar fi putut fi vândute”, a declarat Nichita.
Cu toatea acestea, licitaţia a avut loc, iar fierul de la CET a fost vândut. Alături de Shine Concept, la licitaţia organizată de practicianul în insolvenţă Corneliu Mititelu, au mai participat alte trei societăţi, respectiv Colect Metal Iaşi, Remat Scholz Galaţi şi Tomini Trading Constanţa. Shine Concept şi Colect Metal au oferit preţul cel mai mare, 2,5046 de lei pe kilogram, însă prima dintre firme a fost declarată câştigătoare întrucât se înscrisese la licitaţie cu o oră mai devreme. Asta cu toate că Colect Metal are o cifră de afaceri de 24,5 de milioane de lei, raportată pentru 2011, şi câteva zeci de angajaţi. Negociere făcută de un escroc La momentul organizării licitaţiei, potrivit Registrului Comerţului, asociatul unic al SC Shine Concept SRL era doar o persoană pe nume Bogdan-Radu Ignat, originar din Galaţi.

Recent, a mai apărut un alt asociat în scriptele societăţii, respectiv Dumitru Petrea, un bărbat de 69 de ani din Ciurea, o comună cu o numeroasă populaţie de etnie romă. Contactaţi telefonic în repetate rânduri, niciunul dintre cei doi asociaţi nu a fost de găsit pentru a oferi detalii privind tranzacţia cu fier vechi. La licitaţia din octombrie, nu a participat nici Ignat şi nici Petrea. Aceştia l-au mandatat, din pareta Shine Concept, pe Vasile Septimiu Carp, un nume controversat în Iaşi. Acesta a fost condamnat, luna tercută, la 7 ani şi 3 luni de închisoare cu executare pentru evaziune fiscală, spălare de bani şi asociere în vederea comiterii de infracţiuni după ce a dat tunuri de milioane de euro statului român prin intermediul mai multor firme. CET, executat de firma de apartament Abia după ce Shine Concept şi-a adjudecat fierul, reprezentanţii Primăriei Iaşi au trimis firmei, în decembrie anul tercut, o notificare prin care au cerut să “stopeze orice acţiune legală de valorificare a bunurilor cu regim special până la pronunţarea unei sentinţe definitive”. O adresă similară a fost înaintată şi pe 18 ianuarie. În replică, profitând şi de reacţia tardivă a autorităţilor, reprezentanţii Shine Concept au înaintat instanţei o cerere prin care le solicit judecătorilor să respingă solicitarea Primăriei de revendicare a unor bunuri de la CET. Practic, firma a vrut să se asigure că nu-şi va pierde bunurile câştigate la licitaţia cu fier vechi. Mai mult, Shine Concept a mers chiar mai departe şi, în urmă cu câteva zile, a obţinut avizul instanţei de a executa silit Centrala Electro-Termică, pentru a-şi lua bunurile. Despăgubiri cât jumătate din buget Scandalul bunurilor de la CET continuă şi pe alt front pentru Primăria Iaşi. Un dosar complex se află în prezent pe rolul Tribunalului Iaşi implicate fiind municipalitatea şi societatea de termoficare.

Primăria revendică de la CET toate bunurile folosite de fostul agent de termoficare al oraşului. Administratorul judiciar, cel care administreză acum centrala publică, a contraatacat în instanţă şi a formulat o altă cerere, în cadrul aceluiaşi dosar, prin care solcită despăgubiri record de la Primăria Iaşi: 410 milioane de lei, în contul bunurilor revendicate de Primărie, la care se adaugă daune, dar şi contravaloarea reparaţiilor şi investiţiilor făcute de CET în instalaţii în perioada 2003-2010. Suma reprezintă circa jumătate din bugetul public al municipiului Iaşi pentru anul 2013. În prezent, cele două părţi, se războiesc în instanţă, folosindu-se fiecare de diferite chichiţe legislative pentru a demonstra că sunt proprietarii de drept ai centralelor de la CET. Lichidatorul de la CET a primit din partea comitetului creditorilor dreptul ca o parte din deşeuri să fie vândute. Asta nu include şi utilaje care sunt în funcţiune şi care asigură energia termică, Gheorghe Nichita, primarul Iaşiului. Centrala Electrică de Termoficare (CET) reprezintă cea mai proastă afacere din portofoliul actualului primar de Iaşi, Gheorghe Nichita. Societatea furnizoare de agent termic în Iaşi, aflată în subordinea Consiliului Local Iaşi, a pierdut constant clienţi în ultimii ani, ajungând la doar 40.000 de apartamente încă branşate în acest moment din cele peste 90.000 existente la începutul anilor ‘90. Facturile la căldură sunt printre cele mai mari din ţară, cu un preţ al gigacaloriei plătit de populaţie de 265 de lei, iar societatea are indicatorii financiari cei mai slabi dintre cele 11 CET-uri încă existente în România.
A acumulat datorii de sute de milioane de lei în ultimii zece ani, iar bugetul public al Iaşiului mai are de tras ani buni pentru achitarea creditelor imense făcute la bănci pentru retehnologizarea CET. Cel mai consistent împrumut, de 31,4 milioane de euro, a fost contractat de CET Iaşi în decembrie 2005, girat de CL Iaşi şi rambursabil în 12 ani. 20 de milioane de euro trebuie returnate Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare, ai căror reprezentanţi s-au şi constituit ca parte la masa credală. Directorul CET, ţinut în şah cu un dosar la DNA În cele din urmă, CET Iaşi a fost băgat în insolvenţă în martie 2012, cu datorii totale de 540 de milioane de lei. La cârma dezastrului financiar s-au aflat mereu oameni de încredere ai celor doi baroni USL de Iaşi, Gheorghe Nichita şi Relu Fenechiu. Societatea a fost condusă încă din 2004, odată cu venirea la Primăria Iaşi a lui Gheorghe Nichita, de către Dorin Ivana.
Acesta a preluat scaunul fostului director Ion Mihai, reţinut de PNA în iunie 2004, judecat şi condamnat la închisoare cu exectuare pentru luare de mită, la capătul unui proces care a ridicat multe semne de întrebare. Ivana a respectat întocmai de-a lungul anilor indicaţiile venite de la Primărie, care au presupus inclusiv contractarea la un preţ supraevaluat a cărbunelui pe filiera unui şir întreg de firme pierdute în fostul spaţiu ex-sovietic. De altfel, Dorin Ivana este cercetat penal din 2012, într-un dosar tras pe linie moartă de către DNA, pentru stopaj la sursă.

Relu Fenechiu a fost aproape de deciziile luate la CET prin intermediul pupilului Mugur Cozmanciuc, fost director al Oficiului de Cadastru Iaşi, de unde a plecat cu scandal generat de achiziţionarea la suprapreţ al unui sediu pentru societate. Cozmanciuc, actual deputat USL pe filiera PNL, a ajuns director de marketing la societatea de termoficare în 2010. Funcţia a fost creată în organigramă societăţii odată cu venirea lui. Liberalul a plecat şi de la CET în vara lui 2012 pentru un post de secretar de stat în Ministerul Mediului. Din noiembrie 2011 şi până în mai 2012 Cozmanciuc a fost încorporat, în funcţia de director comercial, pe statul de plata al Dalkia Iaşi, societate adusă să administreze „cadavrul” CET. „La Cozmanciuc deja multe lucruri de la CET au devenit preocupări în fişa postului. Are o viziune în privinţa reabilitării sistemului de încălzire în Iaşi”, a spunea Relu Fenechiu în 2010 despre activitatea protejatului său.
Nebuloasa contractului cu Dalkia Dalkia este o altă nebuloasă în „afacerea CET”. Firma franceză a încheiat cu Primăria Iaşi un contract ţinut în cea mai mare parte la secret, dar din care poate fi înţeles că furnizează servicii de termoficare către cele 40.000 de apartamente rămase în sistemul centralizat la Iaşi, dar primăria trebuie să se ocupe cu partea de încasare a facturilor şi administrare a datoriilor uriaşe. De altfel, în ultima şedinţă de Consiliu Local, s-a legiferat la foc automat prin intermediul maşinii de vot USL că Primăria datorează în jur de 35 de milioane de lei către Dalkia, motiv pentru care s-au şi contractat două noi împrumuturi bancare pentru acoperirea acestor restanţe. Insolvenţa CET este controlată de firma lui Corneliu Mititelu, un administrator judiciar implicat în majoritatea procedurile controversate de lichidare a coloşilor economici ai Iaşiului, precum Nicolina SA, Combinatul de Utilaj Greu (CUG) sau Fortus SA.
Este imposibil de găsit pentru a da lămuriri în privinţa deciziilor luate la CET, dar foştii angajaţi ai centralei, disponibilizaţi după preluarea de către Dalkia, ridică semne de întrebare. „Este imposibil ca administratorul judiciar să fi luat o decizie cât de neimportantă legată CET fără ştirea Primăriei. De altfel, sunt de părere că totul face parte dintr-o strategie bine elaborată, de falimentare a CET-ului şi de ştergere a datoriilor care vor rămâne în cârca statului. În plus, după vânzarea fierului vechi, la CET 1 vor rămâne câteva hectare goale de teren într-o zonă excelentă a oraşului”, este de părere Virgil Iordache, reprezentantul celor 680 de angajaţi CET disponibilizaţi în perioada 2010-2012. Terenul CET 1 valorează cel puţin 10 milioane de euro CET 1 Iaşi, de unde ar urma să dispară în curând 8.600 de tone de fier vechi, este situat într-o zonă extrem de bine cotată imobilar a Iaşiului, pe bulevardul Tudor Vladimirescu, în imediata apropiere a unor centre comerciale precum Iulius Mall, Kaufland, Praktiker sau Baumax. Se întinde pe o suprafaţă de 19,3 hectare, din care cel puţin zece vor rămâne virane după ce buldozerele îşi vor fi făcut treaba. Metrul pătrat de teren este cotat între 100 şi 150 de euro, ceea ce duce terenul la o valoare de cel puţin 10 milioane de euro