Producem mult gunoi menajer şi nu ştim ce să facem cu el. În România, un locuitor de la oraş produce, în medie, 346 de kilogram de deşeuri menajere în fiecare an. Din această cantitate, doar o proporţie infimă, de cel mult zece la sută, ajunge să fie reciclată. Restul este dus la gropile municipale de gunoi, o soluţie de compromis veche de zeci de ani şi din cauza căreia ţara noastră riscă o amendă de 124.000 de euro pe zi din partea Comisiei Europene.
În angajamentul pe care şi l-a luat faţă de Uniunea Europeană, România trebuia ca, până în 2020, să recicleze cel puţin jumătate din gunoiul rezultat din gospodării. Suntem însă deja în 2018 şi continuăm să înaintăm cu viteza melcului către acest obiectiv.
Pe plan local, pentru a vedea cât de departe suntem de planurile schiţate de autorităţi pe hârtie, este de ajuns să facem o plimbare prin cartierele Galaţiului. De multe ori, gunoiul este ridicat cu întârziere din tomberoane. Mulţi dintre locuitorii oraşului nici măcar nu se mai obosesc să-şi ducă punga cu resturile menajere până la tomberon, abandonând-o pe aleile dintre blocuri sau prin grădini. Ne-am obişnuit astfel să trăim în mizerie şi poluare, lucru ce, în timp, are efecte nocive asupra mediului şi, în final, a sănătăţii noastre şi a celor care ne urmează.
Şi din această perspectivă, ţările civilizate sunt parcă deja în alt secol. "În Suedia, spre exemplu, 96 la sută din deşeuri sunt reciclate, ţara ajungând chiar să importe, anual, 800.000 de tone de deşeuri, folosite pentru producerea de energie. Cetăţeanul suedez colectează practic selectiv aproape orice categorie de deşeu menajer, de la hârtie şi metale feroase, până la îmbrăcăminte şi deşeuri vegetale. Dar educaţia ecologică în Suedia începe de la un an, când copilul intră în căminul grădiniţă. Niciun cetăţean suedez nu concepe să nu recicleze, de aceea au o ţară-parc", este de părere prof. dr. ing. Rodica Alexandru.
Împreună cu o serie de colegi din cadrul Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Galaţi, prof. Rodica Alexandru a efectuat recent un sondaj de opinie pe această temă. Una din principalele probleme scoase în evidenţă a fost aceea că pentru gălăţenii care locuiesc la bloc este foarte greu, dacă nu chiar imposibil, să colecteze selectiv deşeurile, din cauza spaţiului de depozitare insuficient. În mod neaşteptat, în ceea ce priveşte starea actuală de gospodărire a oraşului, 56 la sută dintre respondenţi s-au declarat satisfăcuţi.
