Alina Zonte, admisă chiar şi fără bacalaureat în Anglia: Nu m-ar angaja nimeni în România cu o astfel de diplomă!

Alina Zonte, admisă chiar şi fără bacalaureat în Anglia: Nu m-ar angaja nimeni în România cu o astfel de diplomă!
Evaluaţi acest articol
(38 voturi)

Talentul nu are nevoie de diplome, doar de condiţii optime pentru a fi lăsat să se dezvolte. Poate acesta este lucrul care-i lipseşte cel mai mult învăţământului din România, capacitatea de a încuraja talentele în domenii diverse. Mai rău, nici părinţii nu-şi mai încurajează acasă copiii să aleagă o carieră în artă, de exemplu, pentru că, e drept, la noi e foarte greu să trăieşti profesând pe câmpiile culturii. 

Acest lucru a determinat-o pe Alina Zonte, elevă în clasa a XII-a la CNVA, să schimbe pe ultima sută de metri macazul şi să aplice pentru câteva universităţi din Marea Britanie, deşi iniţial se hotărâse să rămână în România.

"Am participat, vara trecută, la o tabără universitară, la Cluj, la Facultatea de Filologie. Eu îmi doream să dau admitere la Medicină, dar alesesem tabăra respectivă, pentru că mergeau şi alţi colegi acolo. Mă pregăteam de doi ani pentru Medicină, aşa că nici prin cap nu-mi trecea că mă voi răzgândi. Au fost nişte experienţe care m-au marcat la Cluj şi m-am întors altfel de om, m-am schimbat foarte mult. Probabil, mi-am dat seama de ceea ce-mi doresc cu adevărat. Şi am decis să nu mai pierd timpul", povesteşte Alina. 

Din gimnaziu şi-a descoperit pasiunea pentru scris. Încă din clasa a VI-a a fost aproape nelipsită din loturile care au reprezentat Galaţiul la olimpiadele naţionale de Limba şi literatura română, de unde s-a întors cu premii şi menţiuni. Dar pentru că scrisul o roade la modul frumos, are zeci de jurnale în care a încercat să pună ordine, prin cuvinte, în viaţa şi în lumea ei.

"Cuvântul e cea mai bună modalitate pentru mine de a face parte din lumea aceasta", spune ea, precum un personaj dintr-o carte.      

A avut, deci, toate motivele de pe lume să trimită aplicaţii la cinci universităţi, toate din Londra, toate în topul celor mai bune pe specializarea Creative Writing (Scriere creativă) şi  Limba engleză. Bineînţeles, că au primit-o cu braţele deschise toate cinci: Goldsmiths, Westminster, Brunel, Brickbeck şi Roehampton.

"Am ales Goldsmiths. Aici m-au chemat la un interviu, după ce au citit CV-ul şi materialele pe care le-am trimis. Au fost foarte impresionaţi de fragmentele din romanul pe care l-am scris eu, întâi în limba română, dar am tradus din el şi în engleză special pentru admiterea la universitate. Li s-a părut că este un roman matur pentru vârsta mea şi mi-au propus să mi-l publice. Mi-au făcut o ofertă de nerefuzat. Mi-au spus că pot să mă consider deja studenta lor. Nu mi-au pus nicio condiţie legată de notele de la bacalaureat, nici măcar nu-i interesează diploma", explică tânăra.

În plus, cât a stat la interviu în campus, a avut ocazia să discute cu viitorii colegi şi profesori şi a descoperit că acesta este locul în care vrea să crească şi să se formeze. "Este o universitate multinaţională, unde fiecare interacţiune cu un coleg e o experienţă în sine, pentru că toţi vin din culturi şi tradiţii diferite. Iar profesorii sunt tineri şi deschişi la discuţii, o plăcere să înveţi cu ei", spune Alina.

Deşi n-a vrut să dezvăluie prea multe despre romanul său, tânăra ne-a povestit că are ca temă sănătatea psihică, o problemă tratată cu foarte mare neglijenţă la noi, dar cu multă grijă în alte părţi. "Cartea se prezintă sub forma unor şedinţe la doctor ale unei fete de 17 ani, care e internată într-un spital de psihiatrie, dar care nu ştie cum a ajuns acolo şi cine este. Va afla abia spre final", ne lămureşte tânăra, care spune că, pentru că o fascinează modul în care funcţionează mintea umană, şi-a dorit să se facă medic, dar, în final, a ales să exploreze domeniul cu "armele" unui scriitor.

Speră să poată publica romanul şi în limba română, dacă e bun. În plus, lucrează la un blog, care în prezent nu e public, dar pe care îl va activa după ce pleacă în Anglia: "Scriu despre oamenii care înseamnă ceva pentru mine, dragi mie, şi vreau să le las ceva în urma mea când plec. Va fi legătura mea cu ei".  

Visul ei este să se poată angaja la o editură sau ca profesoară de limba engleză şi să poată continua să scrie. Nu crede că se va putea întoarce în România, deşi este legată de multe lucruri şi oameni de aici. "Nu există o asemenea specializare în România şi nu m-ar angaja nimeni cu o astfel de diplomă", concluzionează ea.

Citit 24247 ori Ultima modificare Sâmbătă, 17 Martie 2018 00:20

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.